Consilierul primarului sectorului 4, Daniel Băluță, Cristian Zărescu, ajuns în centrul atenției după o înregistrare cu Nicușor Dan în care aceștia vorbeau despre demolarea restaurantului unui om de afaceri, refuză să ofere explicații pe tema neconcordanțelor din declarațiile sale de avere, despre care Libertatea scria în urmă cu două săptămâni.
Mai precis, ziarul dezvăluia că Zărescu și-a trecut abia în declarația de avere din acest an unele terenuri pe care le deținea din 2012 și 2017 și care nu apar în declarațiile de avere precedente. Mai mult, tot în 2020 îi apare un Mercedes despre care nu se scrie cât l-a costat, iar salariile i s-au triplat din 2016. Există și un al treilea teren din 2008 pe care l-a omis, însă doar în prima declarație, atunci când a venit la primărie în 2017.
Dacă Cristian Zărescu refuză să comenteze aceste probleme și nu a răspuns nici întrebărilor trimise pe 18 septembrie pe adresa Primăriei sectorului 4 pe același subiect, a făcut-o însă Agenția Națională de Integritate, instituția abilitată să verifice averile funcționarilor publici și demnitarilor.
Răspunsul ANI nu vizează specific cazul Zărescu, ci se referă la modul general, într-o situație similară.
Astfel, Libertatea s-a adresat ANI cu următoarea întrebare: “Putem vorbi despre fals în declarații în cazul unei persoane care omite să treacă în declarația de avere bunuri cumpărate anterior anului pentru care se depune declarația? Pentru exemplificare, avem următoarea speță: În declarația de avere depusă în 2020, o persoană a trecut două terenuri achiziționate în 2012 și 2017. Aceste terenuri nu apar în declarațiile precedente. De asemenea, în declarația depusă în 2018 pentru anul 2017 apare un teren despre care se spune că este achiziționat în anul 2008. Acest teren nu apare în declarația depusă cu un an înainte, adică în 2017”.
Ce răspunde ANI
“Situația de fapt analizată: Dacă o persoană omite să menționeze în declarația de avere bunuri achiziționate de aceasta, anterior anului pentru care se depune declarația, constituie infracțiunea de fals în declarații”.
ANI a adăugat că nu este în competența Agenției să analizeze și să stabilească existența sau inexistența vreunei infracțiuni, “această competență fiind exclusiv a organelor de urmărire penală și a instanțelor de judecată”. Dar este în competența Agenției să sesizeze procurorii dacă găsește nereguli într-o declarație de avere.
“În situația în care, în procedura de evaluare a incidentelor de integritate, inspectorul identifică indicii privind săvârșirea unei infracțiuni (inclusiv fals în declarații), inspectorul de integritate sesizează organul de urmărire penală competent”, se arată în răspunsul ANI.