ONU: Cu 300 de miliarde de dolari, omenirea și-ar ”cumpăra” 20 de ani în care să rezolve încălzirea globală

300 de miliarde de dolari. Aceștia sunt banii de care avem nevoie pentru a limita creșterea nivelului de gaze de seră și să ”cumpărăm” 20 de ani, timp în care să dezvoltăm tehnologii capabile să rezolve problema încălzirii globale.

Este echivalentul PIB-ului dintr-o țară ca Chile sau cheltuielile militare ale întregii lumi pentru 60 de zile. 

Suma nu este pentru a finanța tehnologii ecologice sau soluții inovative, ci pentru uzul simplu, practica seculară de a închide milioane de tone de carbon în cea mai exploatată și mai superficial tratată resursă naturală: pământul.

„Am pierdut funcția biologică a pământului. Trebuie să o regăsim”, a spus Barron J. Orr, expert la Convenția de Combatere a Deșertificării din cadrul ONU.

”Dacă reușim să facem asta, transformăm pământul într-o mare parte a soluției de rezolvare a schimbărilor climatice”, adaugă expertul ONU.

Rene Castro Salazar, director general adjunct al Organizației pentru Hrană și Agricultură a ONU, susține că din cele 2 miliarde de hectare de teren arabil degradate din cauza folosirii greșite, a pășunatului excesiv, defrișării sau alte cauze, 900 de milioane pot fi recuperate.

Redarea pământului către actvități de pășunat, cultivarea plantelor sau împădurindu-l îi permite acestuia să convertească suficient carbon în biomasă, stabilizând astfel emisiile de dioxid de carbon și oferind omenirii timp să adopte noi tehnologii de neutralizare a carbonului.

Rene Castro Salazar:

Recomandări

Campionii traseismului politic din listele pentru alegerile parlamentare. Partidele le favorizează eligibilitatea în detrimentul candidaților noi

”Cu voință politică și investiții de aproximativ 300 de miliarde de dolari, acest proiect e fezabil”, spune Castro Salazar.

”Vom folosi cele opțiunile cel mai puțin costisitoare pe care le avem, în timp ce vom aștepta ca noile tehnologii din energie și transporturi să se dezvolte suficient pentru a fi disponibile pentru toată lumea.

Acest lucru va stabiliza schimbările atmosferice pentru 15- 20 de ani. Avem mare nevoie de acest răstimp”, spune expertul.  

Ideea centrală se leagă de problema în creștere a deșertificării- degradarea unu teren uscat până în punctul în care acesta poate susține viața.

Terenurile degradate afectează două miliarde de oameni

Cel puțin o treime din terenul arabil al lumii a fost degradat până la acest punct, afectând direct viețile a două miliarde de oameni, spune și expertul Eduardo Mansur.

Terenurile cultivabile sunt uzate, ”stresate”, peste tot globul printr-un dublu fenomen, de accelerare a schimbărilor climatice, pe de-o parte, completat de o rată a creșterii populației care ar putea ajunge până la 10 miliarde de oameni, până în anul 2050.

Cea mai mare parte a acestor creșteri sunt în zone ca Africa sub-sahariană și sud-estul Asiei, unde terenurile sunt deja extrem de ”stresate”.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”. Ce ar trebui să verifice Corpul de Control al Ministerului Culturii

”Ideea e să pui mai mult carbon în sol”, susține Orr.

”Nu este un lucru simplu de făcut, din cauza condițiilor naturale. Dar ținând carbonul în sol și lăsând o vegetație naturală, pășune etc să prospere din nou- asta este rezolvarea”, adaugă expertul ONU.

Angajament comun pentru regenerarea terenurilor

Luna trecută, la o conferință ONU asupra deșertificării ținută la New Delhi, 196 de state și Uniunea Europeană au căzut de acord asupra unui angajament comun, prin care fiecare țară să adopte măsuri pentru regenerarea pământului neproductiv, până în anul 2030.

Echipa ONU a folosit imagini prin satelit pentru a identifica cele 900 de milioane de hectare de teren degradat care poate fi restaurat.

În multe cazuri, ariile revitalizate aduc beneficii însemnate comunităților, prin crețterea producției de hrană, turism și alte foloase.  

Cheia transformării pământului arid în sol cu vegetație este utilizarea îngrășămintelor.

”Îngrășămintele sunt esențiale pentru creșterea productivității. Un îngrășământ bun în cantitățile potrivite este foarte bun pentru sol”, explică Mansur.

Dar, decenii de agricultură de proastă calitate, atât în țările bogate, cât și în cele sărace, au avut ca rezultate distrugerea solului, fie prin folosirea de îngrășăminte greșite, fie prin întrebuințarea de prea mult sau prea puțin în alte zone, astfel încât pământul și-a pierdut nutirenții naturali.  

Recomandări

Mama copilului de 3 ani mort în accidentul provocat intenționat de soțul ei a văzut în direct tragedia: „Tati, tati nu mai mâna maşina”

”Din nefericire, este o mare problemă și devine și mai mare”, a declarat Mansur.

”Principala cauză a emisiilor din agricultură este prostul management al pământului. Dar soluțiile sunt cunoscute: un managment sustenabi al terenului și al apei”

Urmărește-ne pe Google News