Ministerul Culturii condus de Raluca Turcan a organizat luni, 26 august, o întâlnire unde s-a dezbătut public proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Operei Române, care prevede fuziunea prin contopire a Operei Naţionale Bucureşti şi a Centrului Naţional de Artă „Tinerimea Română”, care se desfiinţează. În locul lor se va înființa Opera Română, subordonată Ministerului Culturii.

Managerul Operei, Daniel Jinga, a spus la dezbatere că cei implicaţi trebuie să fie preocupaţi ca acest HG, dacă apare, să fie „în forma corectă” și a precizat că această comasare este „un mare pas înainte”.

„Din punctul meu de vedere, principalul lucru pe care ar trebui să-l facem, şi vă spun cu toată sinceritatea, hai să nu mai fim ipocriţi, hai să încercăm să vedem de fapt realitatea cum e ea, trebuie cu toţii să ne preocupăm ca acest HG să apară sau să nu apară, dar dacă apare să apară în forma corectă. Forma corectă fiind aceea: grija faţă de Opera Naţională Bucureşti, grija faţă de Centrul Naţional ‘Tinerimea Română şi de promovarea tinerilor, preluarea întregului personal cu toate costurile aprobate cumulate dintre cele două instituţii”, a declarat Daniel Jinga, potrivit Agerpres.

Artist: Desființarea poate avea consecinţe devastatoare asupra identităţii, stabilităţii şi viitorului acestei instituţii

Prezentă la dezbatere, Ozana Barabancea, artist liric la ONB, a spus că ea se opune desfiinţării Operei Naţionale Române.

„Mă opun vehement desfiinţării ONB şi comasării acesteia cu Tinerimea Română. Consider că acest proiect trebuie revizuit cu atenţie pentru a proteja atât locurile de muncă ale artiştilor, cât şi moştenirea culturală a României. Vă îndemn să ne concentrăm pe soluţii care să asigure continuitatea şi dezvoltarea ONB fără a compromite tradiţia şi calitatea care au definit-o în timp, pentru un secol”, a transmis Ozaba Barabancea.

Ea consideră că transformarea ONB „într-un loc de divertisment general riscă să îndepărteze publicul avizat şi fidel format în decenii de muncă şi dedicaţie”.

„Comasarea instituţiilor poate duce la pierderea specificului artistic al Operei, diluând prestigiul şi transformând-o într-o instituţie mult prea diversificată pentru a-şi păstra unicitatea. Paris, Berlin, Viena, Roma, New York şi altele – au toate Opere care păstrează cu sfinţenie tradiţia şi specificul lor. De ce ar trebui să renunţăm noi, după 100 de ani de existenţă, la acest standard înalt? Opera Naţională nu este o casă de cultură, ci un sanctuar al artei lirice cu o tradiţie solidă şi un public fidel”, a adăugat artista.

Ea a punctat că această iniţiativă „poate avea consecinţe devastatoare asupra identităţii, stabilităţii şi viitorului acestei instituţii emblematice”.

Urmărește-ne pe Google News