Primul efect al reformei constituționale anunțate miercuri de președintele Vladimir Putin a fost demisia guvernului condus de vechiul aliat și om bun la toate Dmitri Medvedev.
După ce a ocupat fotoliul de președinte din 2008 până în 2012 pentru a-l ține cald pentru Putin – care nu putea deține mai mult de două mandate prezidențiale consecutive – Medvedev a venit în fruntea guvernului, unde a fost ani de zile omul fidel al liderului de la Kremlin.
Miercuri, cu puțin înaintea demisiei, miniștrii nu aveau habar de vreo schimbare, potrivit Politico. Și televiziunea publică, care redă fără critici pozițiile puterii, a fost luată prin surprindere.
Renunțarea la Medvedev era nu doar un pas intermediar pentru reforma cerută de Vladimir Putin, dar și un sacrificiu necesar pentru puterea de la Moscova.
Mai bine de jumătate din populația Rusiei se raporta critic la performanța premierului. Motive principale: situația economică complicată și în special reforma pensiilor, care îi va împinge pe ruși să muncească mai mult.
În locul lui Medvedev, Putin l-a desemnat miercuri în funcția de premier pe directorul Fiscului, Mihail Mişustin, relativ necunoscut marelui public.
Important este însă că Mişustin este un fan al hocheiului și că intra frecvent pe patinoar alături de Vladimir Putin.
Variantele lui Vladimir Putin pentru controlul țării
Reforma lui Vladimir Putin vizează consolidarea rolului Parlamentului în formarea guvernului.
Astfel, legislativul va alege şefului guvernului pe care preşedintele va fi apoi obligat să-l numească. În prezent, Duma confirmă alegerea făcută de şeful statului.
Per total, puterea președintelui va fi slăbită, în vreme cea prerogativele parlamentului și ale guvernului vor fi consolidate.
Putin semnalează astfel, cel mai probabil, că nu va căuta să schimbe Constituția pentru a-și prelungi șederea la Kremlin, ci va alege altă variantă pentru a controla țara. Unii comentatori au denumit această reformă ”operațiunea 2024”, după anul în care ia sfârșit ultimul mandat de președinte al lui Putin.
Una dintre variante, potrivit Bloomberg, ar fi să devine premier, cu puteri sporite.
O altă variantă ar fi să conducă țara din fotoliul de președinte al Dumei.
Un alt scenariu ar implica controlul țării de la șefia partidului aflat la guvernare, așa cum o face, cu mare succes, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului polonez Lege și Justiție.
La fel de probabilă pare și instalarea lui Vladimir Putin în fruntea Consiliului de Stat, o instituție înființată de președinte în anul 2000.
Consiliul de Stat este format din guvernatorii regionali și din alți oficiali selectați de Putin și are rolul de a consilia Kremlinul, dar puțini i-au înțeles până acum rolul.
În anunțul de miercuri, Vladimir Putin a subliniat că rolul și statutul Consiliului de Stat ar trebui consolidate în Constituție. Ce anume ar însemna acest lucru nu este clar și Putin nu a detaliat.
Cert este un lucru, potrivit comentatorilor. După 20 de ani în funtea Rusiei, Putin nu are de gând să plece, ci doar să găsească varianta potrivită pentru a continua.
Cum să blochezi opoziția
O altă direcție importantă a anunțului lui Vladimir Putin de miercuri a fost blocarea potențialilor rivali.
Liderul de la Kremlin a sugerat că doar oamenii care au locuit continuu în Rusia timp de 25 de ani și nu au avut un pașaport străin sau un permis de rezidență în altă țară pot candida la președinție.
Această măsură i-ar putea viza pe potențialii săi rivali, Garry Kasparov sau chiar, posibil, Aleksei Navalnîi.
De fapt, potrivit statisticilor, mișcarea ar anula șansele a jumătate de milion de ruși care au a doua cetățenie sau au deținut un permis de rezidență în altă țară.
Anunțul a fost primit foarte critic de către opozanți, printre aceștia, Kasparov.
https://twitter.com/Kasparov63/status/1217543147288514560?ref_src=twsrc%5Etfw
”Discuțiile despre ce înseamnă ”schimbările din Rusia” sunt o glumă. Avem o dictatură mafiotă, cu Putin la vârf și cu Medvedev, Mișustin sau calul lui Putin”, a scris Kasparov pe Twitter.