Primarii recunosc metoda prin care își asigură sute de voturi: „Mi-am făcut și eu flotanții mei, că altfel mă scotea din prima”. În unele localități, flotanții, mai mulți ca votanții!

Când am văzut că ăştia încep tare, nu am stat nici eu. Am dat şi eu la ai mei, că altfel mă scotea din prima. Am și eu flotanții mei.

Gavril Herman, primar PSD din comuna Sârbi, județul Bihor:

Pentru că nu există legislație sau proceduri care să limiteze numărul flotanților în apropierea alegerilor, toate partidele apelează la transferul de votanți din alte localități ca să-și mărească scorul electoral. În județe din toate colțurile țării se practică această metodă, care, potrivit autorităților, nu este morală, dar nici ilegală. 

Singura care poate verifica dacă noii locatari sunt fictivi este poliția, dar și aceasta trebuie să fie sesizată de cineva. Cei de la Evidența Persoanelor, care eliberează vizele, ar trebui să sesizeze oamenii legii în cazurile suspecte, însă de cele mai multe ori nu se întâmplă așa. 

Pe de altă parte, funcționarii de aici nu au proceduri sau baze de date prin care să verifice, ei înșiși, dacă la o adresă sunt înregistrați prea mulți flotanți.

Prin flotant se înțelege o persoană care se stabilește temporar într-o localitate, dar care are domiciliul stabil în altă parte. Obținerea unei astfel de vize oferă dreptul de a vota în localitatea de pasaj.

Recomandări

Deplasările exotice ale deputaților: 100.000 de euro pentru vizite în Indonezia, Japonia, Singapore sau China

Libertatea a făcut, în ultimele zile, o documentare în mai multe localități din țară, pentru a vedea care este dimensiunea fenomenului.

Primele semnale, din luna iunie

În judeţul Bihor, numărul flotanților este neobişnuit de mare. Potrivit publicaţiei Bihoreanul, peste 4.000 din cei 13.000 de locuitori ai județului care și-au făcut astfel de vize în ultimele luni ar fi votanți de conjunctură.

În luna iunie, când trebuia să aibă loc alegerile locale, Prefectura Bihor și Poliția au avertizat cele 100 de primării să aibă grijă la eliberarea adeverințelor de reședință, pentru că, la alegerile trecute, au fost eliberate foarte multe „fără respectarea tuturor prevederilor legale”.

Concret, primăriilor li s-a pus în vedere să ţină cont şi de Legea locuinţei, care impune o suprafaţă de minimum 18 metri pătraţi pentru o persoană. 

Conform legii, o secție primește buletine de vot pentru numărul localnicilor înscriși pe listele permanente, plus o rezervă de 10% pentru flotanți.

Pe măsură ce se aproprie ziua alegerilor, numărul acestora crește alarmant în Bihor. Autorităţile judeţene susţin că au primit semnale în acest sens şi au pornit o acţiune de verificare a dosarelor.

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

“Prefectul de Bihor, Dumitru Ţiplea, a confirmat, pentru Libertatea, că procedura se află în desfăşurare şi că rezultatele vor fi comunicate în zilele următoare. „Vom prezenta public atât situaţia şi măsurile luate de către IPJ, cât şi eventualele sancţiuni”, a transmis acesta, joi, 24 septembrie.“

Potrivit surselor din Prefectura Bihor, citate de Bihoreanul, ar fi vorba de 18 localităţi din judeţ în care au fost înregistrate peste 10 persoane luate recent în spațiu la o casă.

Comunele sunt Abrămuţ, Borş, Cociuba Mare, Copăcel, Diosig, Holod, Nojorid, Popeşti, Tileagd, Tinca, Tăuteu, Şuncuiuş, Marghita, Oradea, Salonta, Nucet, Vaşcău şi Ştei.

În unele dintre aceste localităţi, cifrele arată o adevărată invazie de flotanţi.

În Oradea ar fi aproape 5.000 de nou sosiți la o populație de aproape 200.000 de locuitori.

Poliția deschide primele dosare pentru fals în declaraţii

Recomandări

Ce pedepse au primit polițiștii acuzați că au omorât un om în Autogara Pitești

În comuna Copăcel, şase persoane au luat în spaţiu 37 de oameni, aduşi din alte două localităţi. Făptaşii au intrat în vizorul poliţiei şi sunt cercetaţi acum sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii.

“Nu am avut sesizări, ne-am autosesizat noi şi am făcut investigaţiile. În urma cercetărilor, a reieşit că este vorba de şase persoane, cu vârste cuprinse între 40 şi 69 de ani, care sunt bănuite de comiterea infracţiunii de fals în declaraţii”, a precizat, pentru Libertatea, Alina Fărcuţa, purtător de cuvânt al IPJ Bihor.

La o casă din satul Surduc, sat al comunei, oamenii legii au găsit 11 persoane înregistrate în august, de către o familie, soţ şi soţie. 

În Sărand, sat al aceleiaşi comune, la o adresă figurau 13 flotanţi, dar nici unul nu locuia efectiv acolo, aşa cum prevede legea. La o altă casă, tot din Copăcel, alte 13 persoane au vize de flotant.

Socrul candidatului PSD: “Am primit neamuri care mai vin pe aici la grătare”

Primarul comunei Copăcel, Liviu Gurău (PNL), a declarat, pentru Libertatea, că le cunoaşte pe aceste persoane, fiind oameni de-ai locului.

“Eu îi ştiu, dar nu pot să le dau numele. Vă daţi seama ce fel de oameni sunt dacă se pretează la aşa ceva, ca să nu zic mai multe. Unul dintre ei este socrul candidatului PSD”, susţine edilul.

La cele şase secţii de votare care vor fi deschise duminică dimineaţa în Copăcel vor putea ajunge astfel şi cei 292 de alegători flotanţi, care vor depune în urne votul lor, alături de cei 1.670 localnici cu drept de vot ai comunei.

Acest număr reprezintă 17,5% din locuitorii comunei.

“S-a mai practicat aşa ceva, dar a fost mai cu perdea. Acum a depăşit şi perdeaua, şi geamul”, cataloghează starea de fapt primarul liberal, care ocupă această poziție din 2012.

Primarul PSD din Sârbi recunoaște: “Şi eu mi-am făcut flotanţii mei”

Neobişnuit de mulţi flotanţi, 415 la număr, sunt şi în comuna Sârbi. În condiţiile în care localitatea are 1.969 de locuitori cu drept de vot, nou-veniţii reprezintă 21% din totalul acestora.

Primarul Gavril Herman (PSD) recunoaşte că numărul este unul mare, dar se scuză spunând că, în ultimele zile, a refuzat să mai aprobe astfel de cereri.

În două zile, am refuzat să mai semnez şi vor să-mi facă dosar penal pentru abuz în serviciu. Cererile vin în continuare, ieri au fost patru, astăzi au fost vreo trei cereri.

Gavril Herman, primar PSD din comuna Sârbi:

Edilul din Sârbi susţine că respectivele cereri sunt ghidate de contracandidatul său liberal. Întrebat cum poate să probeze acest lucru, Gavril Herman a răspuns: „Îi recunosc pe flotanţii fictivi, cum să nu îi recunosc, dacă nu sunt din Sârbi. Şi nici nu avem obiective turistice pe aici sau vreun mare angajator”.

A urmat un dialog, pe care îl redăm integral, în care primarul a recunoscut că şi-a fabricat şi el flotanţi, pentru a-şi asigura victoria la alegeri.

Libertatea: Şi toţi flotanţii sunt, atunci, ai PNL?
Primar PSD Sârbi: Nu, nu sunt toţi cei 415 de la PNL, pentru că mi-am făcut şi eu flotanţi. Când am văzut că ăştia încep tare, nu am stat nici eu. Am dat şi eu la ai mei, că altfel mă scotea din prima.

– Şi câţi flotanţi ar fi, atunci, ai dumneavoastră?
– Primar: Nu ştiu exact câţi sunt de la mine, poate 100, dar am făcut şi eu flotanţi. Dar eu am făcut din ianuarie, nu de acum.

– Aţi început mai devreme…
– Primar: Da, dar vă spun sincer, că îmi pare rău că s-a ajuns aici…

Evidența populației: nu există norme clare pentru a acționa

Fără a preciza cifra exactă, numărul flotanţilor este alarmant şi pentru autorităţile de la Evidenţa Persoanelor Bihor, instituţia care înregistrează şi eliberează vizele.

Marcel Iova, directorul instituţiei, spune că sunt frecvente cazurile în care un proprietar ia în spaţiu mai multe persoane, dar că funcţionarii de acolo nu au dreptul să facă verificări.

Nu există niște norme legale care să spună câți cetățeni pot să-și stabilească reședința. Dar, de exemplu, să locuiască, efectiv, 70 de persoane într-o garsonieră de 20 mp este imposibil. Și atunci înseamnă că cineva nu a declarat adevărul.

Marcel Iova, directorul Direcției de Evidență a Persoanelor Bihor:

Verificărule se fac prin poliție, spune el, pentru că funcționarii nu au acest drept. „Nu avem voie să respingem cererile, înseamnă că facem abuz”, ne-a declarat acesta.

Poliția Bihor, 40 de dosare penale

Prefectul Dumitru Țiplea și chestorul Alin Haniș, șeful IPJ Bihor, au susținut miercuri, 23 septembrie, o conferință de presă comună, în care au prezentat rezultatele verificărilor din perioada 18-22 septembrie. 

Polițiștii au întocmit 40 de dosare penale, care se efectuează sub suspiciunea de fals în declarații. Au fost verificate aproape 1.900 de imobile și peste 3.500 de persoane și acțiunea continuă, spun polițiștii.

Două localităţi din Timiş
şi-au dublat numărul de locuitori

Sute de vize de reşedinţă au apărut şi în judeţul Timiş. În două comune, Secaş şi Bara, flotanţii au dublat, practic, numărul locuitorilor.

Situaţia este binecunoscută de autorităţi. Subprefectul judeţului Timiş, Mircea Băcală, spune că cei doi primari din Secaş şi Bara și-au câştigat tot timpul mandatele cu flotanţii, la o diferenţă de 100 de voturi.

Aceste lucruri se practică  în special la scrutinele organizate pentru alegerea primarului, când candidaţii au interesul direct de a securiza un număr cât mai mare voturi.

În ziua alegerilor, „flotanții” merg organizat la urne. Astfel, la orele prânzului, în ambele localităţi, se raportează faptul că nu mai sunt disponibile buletine de vot.

„Şi atunci scandal şi telefoane de la minister că oamenii nu pot să voteze. Nu era vina mea că eu, statistic, dau un număr şi ăştia, înainte de alegeri, îşi fac flotanţi, care se duc la orele 7,8 sau 9 dimineaţa şi epuizează buletinele de vot”, spune subprefectul de Timiş.

S-a cerut tipărirea de buletine noi

De această dată, lucrurile au fost abordate altfel. Funcţionarii de la Evidenţa Persoanelor au transmis o informare către prefectură cu numărul de flotanţi la o dată mai apropiată alegerilor, 12 septembrie.

„Am primit-o la cancelarie şi, când m-am uitat la capătul de tabel, am văzut numărul de flotanţi. Pentru a evita un scandal mediatic şi poate răzvrătirea locuitorilor de acolo, am informat la minister, la BEC şi la BEJ”, a mai spus subprefectul de Timiş. S-a decis tipărirea de noi buletine.

Primarul unei comune invadate de flotanți: sunt fiii satului

Primarul comunei Secaş, Simion Pop, candidat PNL pentru un nou mandat, nu ştie cum şi-a dublat comuna, peste noapte, numărul de alegători, dar are două explicaţii.

„Noi avem o grămadă de lucrări deschise aici. Cine ştie câţi flotanţi or fi pe şantiere”, a spus acesta, în prima fază. 

Întrebat dacă aceștia sunt cei care vor decide numele viitorului edil, Pop îi trage pe flotanți mai aproape de comună. „Sunt persoane care erau plecate de aici şi poate că s-au întors. Şi-au făcut case de vacanţă şi poate că ei au primit vizele de flotant”.

Reprezentanţii IPJ Timiş au confirmat, pentru Libertatea, că au deschis dosare penale pentru fals în declaraţii, în ambele localităţi.

Primar din Dolj: “Şi ăia au făcut, şi ăia au făcut”

Un alt judeţ în care flotanţii pun primarii în funcţie este Doljul. Vizată este comuna Calopăr, acolo unde liberalii din judeţ semnalează apariţia a „sute de vize de flotant”.

Reprezentanţii IPJ Dolj au confirmat că s-a întocmit un dosar penal pentru fals în declarații, în localitatea respectivă.

Primarul Marin Catalina (PSD) susține că el, personal, nu are nici o implicare, deși în comuna sa au apărut circa 170 de flotanți, raportat la aproape 3.000 de cetățeni înscriși pe listele permanente.

„Mă duc eu la pușcărie, pentru cine? Cum să fie așa ceva? A venit poliția și a fotografiat tot. Mi s-a urât cu asemenea porcării”, spune edilul din localitatea Calopăr.

Întrebat ai cui sunt noii veniți, primarul a răspuns că „și ăia au făcut, și ăia au făcut”, dar nu a precizat care ar fi partidele.

La alegerile locale din 2012, flotanții le-au adus dosare penale primarului comunei Ghercești, Cornel Păpăroiu, și fostului viceprimar, Aurel Stan. Aceştia ar fi încercat să aducă în comună peste 500 de persoane, dar procesul lor se judecă şi în prezent.

Dosare penale și în Bacău

În jur de 200 de vize de flotant s-ar fi eliberat şi în localitatea Secuieni, din judeţul Bacău. În acest caz, informaţia pleacă de la organizaţia judeţeană a PSD Bacău, care a sesizat poliţia, pe 11 septembrie, că mai mulţi cetăţeni şi-ar fi stabilit în mod fictiv reşedinţa în localitatea respectivă.

Primarul comunei Secuieni, David Dumitru Cosmin (PNL), admite că există flotanți, dar că nu sunt aşa de mulţi: „Nu sunt 200, ci sunt o sută şi ceva”.

„Sunt oameni care au case aici şi, în contextul restricţiilor cu Covidul, au vrut să îşi facă reşedinţă”, a explicat acesta.

IPJ Bacău a deschis, și în acest caz, un dosar pentru corupere a alegătorilor și fals în declarații, care se află la această oră în cercetări.

La Constanța, 5.300 de vize
de reședință de la începutul anului

Şi în judeţul Constanța a explodat numărul vizelor de flotant în apropierea alegerilor locale. Potrivit evz.ro, aproape 5.300 de vize de reședință au fost obținute în diverse localități din județ, în acest an.

Numai în comuna Cogealac s-ar fi eliberat, în luna august, aproape 100 de vize de flotant. La Săcele, s-ar fi înregistrat 85 de vize, din care 35 numai în august. Mai multe vize s-ar fi eliberat și în localitatea Mihail Kogălniceanu. 

Reprezentanții IPJ Constanța au precizat, pentru Libertatea, că au făcut verificări în cele trei localităţi şi că persoanele cu vize de flotant erau „fie rude ale locuitorilor, fie muncitori care lucrează în acele comune”.

Şeful Autorității Electorale:
“Despre moralitate nu mă pronunț”

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) susţine că procedura vizelor de flotanţi, cu care primarii încearcă să adune voturi, este legală.

„Despre moralitate nu mă pronunț”, a declarat, pentru Libertatea, Constantin Mitulețu-Buică, președintele AEP.

Întrebat dacă, totuşi, după aceste transferuri masive, rezultatul alegerilor mai reflectă realitatea, șeful AEP spune că aspectul este „destul de complicat”.

Referitor la cazul unui primar care își recunoaște fapta, mărturisind franc că şi el are flotanţii lui care îl vor vota, reprezentantul AEP se mulțumește să dea din umeri: „Cu lucrurile acestea se ocupă politicienii”.

Urmărește-ne pe Google News