Comentează- El face parte din cei aproape un sfert de primari din Dolj (111 cu totul) care au fost aleși deși au avut probleme penale sau de integritate între 2012-2016.
În urma materialului apărut sâmbătă în Libertatea, președintele USR Dolj, Adrian Prisnel, a trimis un drept la replică ziarului, pe care îl publicăm integral la finalul materialului.
USR Dolj respinge cu fermitate mesajul prezentat în titlul articolului din 15 august 2020 din ziarul Libertatea, Operaţiunea „Naşul”. În Dolj, USR votează cu PSD ca să-i ajute pe politicienii incompatibili să ia noi mandate: exemplul nașului cuplului Manda-Olguța, se arată în dreptul la replică trimis de președintele USR Dolj, Adrian Prisnel.
„USR Dolj a sprijinit vocile din presă și societatea civilă cu care am rezonat încă de la bun început, dar în acestă situație constatăm o inadvertență evidentă între corpul articolului și titlul care nu reflectă realitatea din județul nostru”. Dreptul la replică integral, la finalul articolului.
Textul inițial:
Ovidiu Flori, fostul primar de Ișalnița, o comună aflată la 13 kilometri de Craiova, este pentru toată lumea “Nașul”. În 2019, la Riviera Ballroom, restaurantul acestuia din localitate, a avut loc nunta cuplului Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. În capul mesei a stat chiar el, Ovidiu Flori, în calitate de naş.
Tânărul referent a ajuns primar
În 2002, Ovidiu Flori era un mărunt referent în primărie. Tânăr ambițios, el a urcat toate treptele, ajungând contabil, viceprimar (2008-2012) și, în cele din urmă, primar (2012-2016).
În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat că Ovidiu Flori s-a aflat în incompatibilitate timp de aproape patru ani (2 octombrie 2009 – 4 iulie 2013).
Concomitent, în timpul mandatelor de viceprimar și primar, a fost și administrator al Servicii Publice SRL, o societate a primăriei.
A pierdut pe linie procesele
Ca să-și păstreze mandatul, Flori a contestat în instanță raportul ANI.
În iunie 2018 a pierdut procesul definitiv, la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
A cerut revizuirea sentinței, dar a pierdut din nou.
În decembrie 2019, prefectul de Dolj a semnat ordinul de încetare a mandatului de primar. Flori a atacat și acest act în instanță. Din nou, fără câștig de cauză. Consecința? Nu şi-a mai putut duce la capăt al doilea mandat de primar.
Administraţie şi afaceri
„Nașul” Ovidiu Flori este vicepreședinte al PSD Dolj, iar conducătorii locali din partid îl consideră, cu mult respect, pușculița partidului, la nivel local.
Conform ultimelor declarații de avere, deține la Işalniţa terenuri agricole de circa 2,7 hectare şi un teren intravilan de 700 mp. De asemenea, are în proprietate un teren de 2.500 mp în Craiova. În 2018, a mai vândut un teren intravilan, pe care a primit 70.000 de lei.
Iuliana, soţia primarului, a lucrat la Primăria Craiova, compartimentul de fonduri europene. De asemenea, a avut contract cu Ministerul Fondurilor Europene în 2018.
Banii familiei vin și din afaceri. Soția sa este asociată în două firme, Fanty Grup și Eurobest Group, care se ocupă cu organizarea de evenimente, la cunoscută Riviera Ballroom. În Craiova, se face legătura dintre Ovidiu Flori şi terasa „Iberico“, cea mai mai cochetă și mai scumpă din centrul vechi al Craiovei.
Când USR votează cu PSD
Notorietatea și banii îi dau acum fostului primar de Ișalnița aerul unui mic baron local. Vrea din nou la primărie. Când a pierdut procesul cu ANI s-a ales automat cu interdicţia de a ocupa timp de trei ani orice funcţie publică, aleasă sau numită.
A părăsit primăria în martie 2020, dar patru luni mai târziu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat. Biroul Electoral de Circumscripţie (BEC) Işalniţa i-a validat candidatura, stârnind un adevărat scandal.
Au votat pentru validarea candidaturii președintele BEC Ișalnița, locțiitorul său, precum și reprezentanții PSD, ALDE și USR. Împotriva candidaturii au votat reprezentanții PNL, Pro România și PMP.
Șeful USR Dolj a reacționat: ”Fără penali în funcții publice”
Liberalii au atacat hotărârea în instanță, acuzând USR că face jocurile PSD. Şeful USR Dolj, deputatul Adrian Prisnel, a explicat presei locale ce s-a întâmplat. „Acea persoană care a votat pentru respingerea contestaţiei PNL ne-a fost recomandată de cineva din comună. Se pare că ne-am păcălit. Acea persoană a fost retrasă din BEC. Oricum, nu era membru de partid. Noi rămânem ataşaţi principiului „Fără penali în funcţii publice“. Am discutat şi cu conducerea PNL şi le-am explicat ce s-a întâmplat“, a spus acesta.
Flori: „Consider că mi-a fost încălcat un drept!”
Contestaţia PNL a fost admisă atât la judecătorie cât și la tribunal, hotărârea rămânând definitivă. Fostul primar rămâne aşadar în afara jocului electoral. El susţine însă că ar fi avut dreptul constituţional să candideze. “Consider că mi-a fost încălcat dreptul constituţional de a fi ales. La alte instanţe, în speţe similare, candidaturile au fost admise”, a spus Ovidiu Flori.
El aduce în apărarea sa hotărârea instanţei în cazul unui candidat PNL la Ilfov (apoi o hotărâre de la Piteşti, care nu este încă definitivă).
În acel caz, candidatura a fost admisă pe motiv că hotărârea judecătorească din procesul cu ANI nu interzicea expres dreptul de a candida. Dar speţa este uşor diferită, referindu-se la data de la care curge termenul de interdicţie de trei ani. Flori consideră că termenul său curge de la data rămânerii definitive a raportului ANI, adică iunie 2018 şi nu de la data eliberării din funcţie.
De aceea am şi vrut să candidez, eu am auzit nenumărate declaraţii cum că alegerile ar putea fi amânate. Mie îmi expiră interdicţia în iunie 2021.
Ovidiu Flori:
Un sfert din 111 primari s-au reales deși au probleme penale sau de integritate
Un alt exemplu, și tot de la Dolj, este cel al deputatului Ion Călin. Acesta a fost găsit de ANI în conflict de interese administrativ, pentru că, în perioada 5 ianuarie 2009 – 30 noiembrie 2011, și-a angajat fiica la propriul birou parlamentar.
Raportul ANI din 2015 a devenit definitiv la ÎCCJ abia în octombrie 2019, ceea ce nu l-a împiedicat pe Călin să aibă un mandat de deputat complet, în perioada 2016-2020.
În Dolj, aproape un sfert dintre cei 111 primari s-au ales cu probleme penale sau de integritate în mandatul 2012-2016. Cu toate acestea, mai mult de jumătate au fost repuși pe liste la alegerile din 2016.
Cei mai mulți dintre primarii repuși în funcție au fost de la PSD (12), PNL (2) și UNPR (1). Ei au atacat în justiție rapoartele ANI, iar procesele greoaie i-au ajutat să-și ducă mandatul 2016-2020 până aproape de final. În medie 300 de zile durează până când un dosar ajuns la ÎCCJ trece de etapa de filtru și intră la judecata pe fond, conform unui răspuns al instanței supreme.
Situaţia lui Ovidiu Flori sau cea din Dolj nu e deloc singulară. Peste tot în țară, în această perioadă, apar scandaluri legate de admiterea/respingerea candidaturilor pe motiv de incompatibilitate sau conflict de interese. Practica neunitară a instanțelor face ca fiecare situație în parte să devină un studiu de caz.
Interzicerea candidaturii, interpretabilă
Cazul Ovidiu Flori a dat naştere la multe discuţii raportat la aplicabilitatea legii privind incompatibilitățile și conflictul de interese. Mulți au opinat că Legea 176/2010 (art. 25, alin 2) nu ar interzice drepturile “electorale„ ale celor găsiți în incompatibilitate/conflict de interese de ANI, pentru că ar fi o încălcare a Constituției (art. 37, alin 1 – Dreptul de a fi ales).
Legea supremă spune însă (art. 16, alin 3 – Egalitatea în drepturi) că funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate “în condițiile legii„. Susținătorii acestei interpretări spun că persoanele găsite în incompatibilitate/conflict de interese de către ANI au dreptul constituțional de a candida, chiar dacă mandatele le vor fi ulterior invalidate pentru că nu au voie să “exercite„ funcția publică.
Înalta Curte a asimilat candidatura cu ocuparea funcției
Aşadar, un ales local declarat incompatibil/în conflict de interese are sau nu dreptul să candideze?
Legea se referă explicit doar de „exercitarea“ funcției, nu și la dreptul de a candida.
O decizie a ÎCCJ din martie 2019 (nr. 14/2019), survenită în urma unui recurs în interesul legii, vorbește însă despre acest lucru.
Conform acesteia, o persoană găsită în incompatibilitate/conflict de interese este decăzută inclusiv din „dreptul de a accede“ la funcție publică, drept care se materializează prin candidatură în cazul funcțiilor alese.
Această argumentație este invocată de adversarii politici în cazul lui Ovidiu Flori. O decizie a CCR (nr. 420/2018) arată de ce principiul constituțional al egalității (art. 37, alin 1 și art. 16 alin 3) nu este încălcat în acest caz. Pentru că funcțiile și demnitățile publice se exercită „în condițiile legii“, iar legea îi vizează în egală măsură pe toți cei aflați într-o atare situație, fără nici deosebire.
Restricționarea dreptului de a fi ales este temporară, în condiţiile în care legea interzice temporar dreptul celor în cauză de a “exercita” o funcţie publică. Într-o altă decizie a CCR (nr. 739/16 decembrie 2014) se arată că înlăturarea incompatibilității depinde de voința celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calități incompatibile.
Cu alte cuvinte, dacă vrei poți să nu încalci legea, ai posibilitatea să optezi și să scapi de sancțiuni. Dacă însă nu cunoști legea este problema ta, nu ești absolvit de vină.
„Validarea” aleşilor locali, noua găselniţă
În plină pandemie de coronavirus și cu puțin timp înainte de alegerile locale, politicienii au încercat din nou să modifice legea.
Parlamentarii PSD au propus modificarea unor articole din Codul Administrativ, referitoare la „validarea“ mandatelor de consilieri locali și primari. Potrivit modificărilor (art. 114, 149), pot fi validați aleșii locali care „nu au săvârșit fapte care au determinat existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte de evaluare ale ANI cu mai puțin de trei ani înainte de data alegerilor“.
Cu alte cuvinte, toți incompatibilii sau cei declarați în conflict de interese înainte de 2017 ar putea fi validați ca primari sau consilieri locali dacă legea ar intra în vigoare.
Proiectul a trecut de Senat, iar acum se află la Camera Deputaților.
Guvernul nu este de acord cu textul de lege, arătând că există premisele ca persoanele aflate sub interdicția ANI să poată candida la alegerile din 2020, deși pentru acestea operează interdicția de trei ani. Dacă legea ar trece în acea formă, rapoartele de evaluare ANI ar deveni „lipsite de efecte“.
Mai mult, modificarea legislativă i-ar favoriza pe cei care, deși învinși definitiv în justiție, și-au amânat sentința mai mult de trei ani.
Din perspectiva lui Ovidiu Flori, decizia de a candida din nou la primăria Ișalnița, deși se află sub interdicția ANI, este logică, în așteptarea acestei legi. El a primit raportul de evaluare în 2015, cu mai mult de trei ani înaintea alegerilor, deci putea fi validat dacă ar fi câștigat alegerile. Printre inițiatorii legii care validează candidaţii aflaţi sub interdicţia ANI se numără senatorii PSD de Dolj Lavinia Craioveanu şi Radu Preda – omul de casă al Olguţei Vasilescu, inculpat şi el în dosarul “Faţada” de la DNA.
Argumentele pro și contra legii continuă să se manifeste în spațiul public.
Într-un comunicat de presă din aprilie 2020, ANI spune că legea ar anula practic hotărârile judecătorești definitive în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese. Același lucru îl susține Consiliul Național de Integritate (CNI), care nu susține această propunere de modificare a Codului Administrativ.
Drept la replică din partea USR Dolj
USR Dolj respinge cu fermitate mesajul prezentat în titlul articolului din 15 august 2020 din ziarul Libertatea, Operaţiunea „Naşul”. În Dolj, USR votează cu PSD ca să-i ajute pe politicienii incompatibili să ia noi mandate: exemplul nașului cuplului Manda-Olguța.
USR Dolj a sprijinit vocile din presă și societatea civilă cu care am rezonat încă de la bun început, dar în acestă situație constatăm o inadvertență evidentă între corpul articolului și titlul care nu reflectă realitatea din județul nostru.
În cazul Ișalnița, oricât de neverosimil pare, avem de a face cu un posibil furt de identitate investigat de către organele competente. Dacă cineva fură identitatea reprezentantului USR și votează în locul lui, fără a fi mandatat de organizație, acest lucru nu are cum să însemne că USR susține PSD. Un caz singular, față de care s-au luat imediat toate măsurile politice, nu are cum să susțină generalizarea prezentată în titlul articolului din Libertatea.
Acel om asupra căruia există alegația că ar fi votat în locul persoanei delegate de USR a exercitat nelegal propria voință și nu cea a organizației. În opinia noastră acel act este nul de drept. Pentru o transparență totală precizez că această persoană a fost membru USR, el fiind exclus în momentul în care am aflat despre faptele sale.
Fără penali în funcții publice nu este doar un slogan, ci un reper de la care nu vom abdica în nicio situație. Nu vom susține niciodată infractori și nu vom susține niciodată PSD, avem zero toleranță pentru cei care o fac.
Cât voi fi eu președinte USR Dolj nu va colabora în niciun fel cu PSD pe care îl considerăm o mafie, un grup infracțional organizat. Mai mult, USR nu va face scut și nu va apăra colegii care comit fapte ilegale așa cum fac partidele vechi…
Adrian Prisnel, președinte USR Dolj.