Iată o parte din stenograma discuției dintre operatoarea 112 și Alexandra:
Operatoare 112: – Cum te cheamă?
Alexandra: – Măceșanu Alexandra. Vă rog veniți repede, nu știu unde sunt. (gâfâie, speriată).
Operatoare 112: – Cum adică nu știi unde ești?! În ce localitate te afli? (ton răstit)
Alexandra: – În Dobro… în Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu știu exact. (se aude lătrat de câine)
Operatoare 112: – Păi, dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal! Cum crezi că te găsim?! Alooo!
Alexandra: -Da, stați un pic, nu plecați, vă rog!
Operatoare 112: – Ai fost, ai fost violată?
Alexandra: – Da, am fost violată! (plânge)
Operatoare 112: – Da, rămâi la telefon. Dar încearcă să dai un punct de reper, ca să știm exact ce… cum te putem găsi.
Alexandra: – A venit! A venit! Veniți repede, vă rog!
Câteva zile mai târziu, STS preciza că operatoarea de la 112, al cărei nume nu a fost dezvăluit, a acţionat conform metodologiei și că ea nu a fost sancționată.
La doi ani de la cazul Caracal, acea operatoare lucra încă la serviciul 112, unde le răspundea celor care au nevoie de ajutorul autorităţilor – menționa STS, la solicitarea Libertatea.
Într-un articol din 2019, PressOne arăta cum felul în care i s-a vorbit Alexandrei încălca manualul de operare al operatorilor 112:
• Operatorii 112 „trebuie să vorbească rar și clar la telefon și la un volum adecvat; trebuie să reflecte autoritate și înțelegere, oferind totodată siguranță cu privire la ceea ce spun apelantului”, conform capitolului „3.3. Calitatea vocii operatorului”
• Capitolul „3.4. Eticheta” precizează, în plus, că discuția cu apelanții trebuie să se desfășoare pe „un ton politicos și prietenesc”, cerință aflată în neconcordanță cu felul în care operatorul 112 pune întrebarea „cum adică nu știi unde ești?”, accentuat de o a doua replică pe un ton ironic și deranjat „păi dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal, cum crezi că te găsim?… Aloo?”.
• În același capitol, manualul specifică în mod clar că operatorii 112 „trebuie să pară interesați de situația apelantului și niciodată să nu trateze cu lejeritate situația acestuia”, dar și „să i se adreseze persoanei apelate pe nume”, mai ales dacă va trebui la un moment dat pusă în așteptare.
Pe toată durata conversației la 112, niciunul dintre reprezentanții autorităților serviciilor de urgență nu i se adresează Alexandrei Măceșanu pe nume.
• Potrivit primelor instrucțiuni ale operatorului 112 din capitolul interviului de localizare, după stabilirea identității apelantului, principala sarcină a operatorului este încercarea de localizare și identificarea urgenței. În cazul Caracal, operatoarea 112 reușește să identifice în mod corect și natura urgenței: sechestrarea și violul, una dintre infracțiunile de maximă prioritate. Potrivit manualului de operare, „toate violurile trebuie considerate infracțiuni de maximă prioritate”.
La trei ani de la incident, „operatorul STS care a gestionat apelul din 2019 privind cazul Caracal nu mai desfășoară activitate în cadrul Serviciului de urgență 112”, precizează STS într-un răspuns pentru Libertatea.
STS nu a menționat dacă este vorba de o demisie sau concediere.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro