- Pe 2 octombrie 2018, medicul Mihai Ionac apare în documentele oficiale că ar fi operat timp de 25 de ore.
- Reacția managerului spitalului: a impus maximum 7 ore de operații pe zi, stârnind o revoltă a altor 15 medici, care au punctat că o operație complicată, solitară, poate dura mai mult de atât.
de Radu Roman (Timișoara)
Protagonistul scandalului iscat anul trecut la Spitalul Județean din Timișoara se întoarce. Șeful Clinicii de Chirurgie Vasculară, profesorul Mihai Ionac, cel pe care asistentele și infirmierele blocului operator 2 îl acuzau că le adresează în mod repetat apelative precum „idioate, proaste, vaci, ciori”, e din nou în centrul atenției.
De această dată, cu un aparent maraton înregistrat în sălile de operații ale spitalului din Timișoara, acolo unde – conform tabelelor cu programul operator intrate în posesia ziarului -, chirurgul Mihai Ionac a manevrat bisturiul chiar și 25 de ore într-o singură zi!
Omul-orchestră
Fizic e imposibil. Și totuși:
– 2 octombrie 2018 – 12 operații, 25 de ore;
– 3 octombrie 2018 – 9 operații, 18 ore;
– 5 octombrie 2018 – 7 operații, 13 ore și 30 de minute;
– 8 octombrie 2018 – 9 operații, 19 ore;
– 9 octombrie 2018 – 9 operații, 14 ore;
– 10 octombrie 2018 – 11 operații, 23 de ore!
Cifrele sunt seci, dar izbitoare. Nici unul dintre zecile de chirurgi care lucrează în spitalul din Timișoara nu a figurat și nu figurează cu atâtea ore și cu atâtea operații. Mai mult, nici unul nu ajunge nici măcar la jumătate din „performanțele” colegului lor.
Dintr-o extremă în alta
Managerul Spitalului Județean, dr. Marius Craina, a aflat de anomalie și a încercat să o stopeze. Doar că, în locul unei rezolvări punctuale, directorul a ales o abordare stângace, ridicându-și în cap alți chirurgi.
Prin dispoziția nr. 321 din 13 noiembrie 2018, acesta a stabilit următoarele:
– se interzice tuturor medicilor chirurgi din SCJUT a-și programa în sala de operație mai mult de 7 ore pe zi;
– se interzice medicului chirurg de a figura simultan în două sau mai multe săli de operație;
– numărul de ore destinate operațiilor, la care se adaugă timpul necesar pentru curățenie și sterilizare să nu depășească programul de lucru aprobat.
„În loc să îl tragă la răspundere, ne-a băgat pe toți în aceeași oală, deși Ionac figura că operează ca la un campionat cu meciuri de șah în simultan„, ne-au declarat alți medici. Și s-a născut un nou conflict.
14 medici au contestat dispoziția
Un grup de 14 medici specialiști în chirurgie plastică, printre care și șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Reparatorie, dr. Gheorghe Nodiți, au semnat, în 4 decembrie 2018, o plângere înaintată conducerii spitalului.
Medicii s-au declarat de acord cu interdicția impusă chirurgului de a figura simultan în două sau mai multe săli, dar au contestat restul. „E foarte posibil ca una sau mai multe din operațiile programate în respectiva zi să dureze mai mult decât s-a avut în vedere la întocmirea programării (…) Menționăm că, prin specificul specialității, frecvent sunt situații de intervenții reconstructive care durează mai mult de 7 ore, iar noul regulament face imposibilă programarea unei astfel de intervenții (…)„, au punctat medicii în plângere.
Rămâne cum s-a stabilit
Plângerea prealabilă prin care cei 14 medici solicitau anularea în parte a dispoziției menționate a fost respinsă de o comisie alcătuită dintr-un jurist, un economist și un medic chirurg. „Promovarea plângerii nu denotă altceva decât necunoașterea dispozițiilor din Regulamentul de funcționare a Blocului Operator”, se arată în aceasta. Decizia comisiei de soluționare a plângerii prealabile poate fi contestată de cei 14 medici în instanța de contencios administrativ, însă acest pas n-a fost încă făcut.
Program ajustat
Plângerea a avut un efect asupra programului profesorului Mihai Ionac. În ultimele două-trei luni, cifrele umflate din toamna lui 2018 au scăzut și, cu 3 excepții, programul operator a scăzut sub 13 ore.
Medicul Ionac se apără: „Se numește overlapping surgery”
Contactat de Libertatea, medicul Ionac spune că e rea-voință din partea conducerii spitalului: „eu fac operații în paralel, e un concept întâlnit în străinătate, plus că eu conduc o clinică universitară și las rezidenții să facă mici intervenții care nu sunt vitale”.
– Domnule Ionac, din informațiile ziarului, apăreți pe listele de operații și cu 25 de ore de operații pe zi.
– Domnule, să vă explic. Eu conduc o clinică universitară. Domnul manager înțelege mai greu ce înseamnă o clinică universitară, am discutat lucrurile astea de mai multe ori. Acolo sunt instruiți rezidenți. La finalul celor 5-6 ani de pregătire, acești oameni ar trebui să fie pe picioarele lor și să pună un diagnostic, un tratament, să opereze și să-și asume operațiile. Nu poți face asta decât dacă lucrezi. Asta înseamnă că eu am obligația să îi învăț pe acei oameni.
– Cum vă ajută rezidenții?
– O parte din operațiile respective o pot face studenții, să incizeze pielea, să recolteze o venă pentru o reconstrucție arterială, sau să izoleze, să închidă pielea. Să facă amputația unui deget. La fiecare manevră pe care o face un rezident eu sunt în spital, pe de altă parte știu sigur ce fac. Ori trec prin sală, ori îl supraveghez. Ori am lucrat atât de mult cu el încât știu sigur că îmi va raporta dacă va fi o problemă sau mă va chema.
– Așa…
– Se pare că managementul spitalului nu îl înțelege, în străinătate există conceptul, eu am vreo 8 articole pe tema asta, se cheamă „overlapping surgery”. Intervenții chirurgicale în paralel, care se suprapun în mici zone. Asta înseamnă că atunci când ai o persoană care are mulți pacienți, cum e cazul meu, atunci este interesul pacienților, interesul spitalului, pentru că toate aceste operații aduc bani spitalului, este interesul tuturor ca să-i creezi omului respectiv posibilitatea să facă serviciile pentru care e bun. Sau mai bun decât alții.
– Spuneți că e normal să apară, pe liste, că operați atâtea ore.
– Se întrunesc cele două condiții: una de educare a rezidenților, cealaltă de utilizare de resurse. Un al treilea aspect, și asta poate fi verificat, toți pacienții mei sunt informați că lucrez în echipă și că părți care nu sunt vitale sunt făcute de colaboratori, cum e și normal într-o clinică universitară.
– Din ce motiv credeți că au apărut critici din partea colegilor și conducerii?
– Cred că e rea-voință și invidie. Eu nu pot să înțeleg.
«Nu e posibil fizic să fim corecți»
Marius Craina, managerul Spitalului din Timișoara, a confirmat anomaliile și spune că a încercat să le rezolve.
– Domnule Craina, vă deranjăm cu o problemă observată încă de anul trecut. Se ajungea ca unii medici, precum profesorul Ionac, să apară că înregistrează și 25 de ore pe zi.
– Da, și am luat atitudine încă de atunci. Pentru că fizic nu este posibil să lucrezi 12-14-16-18 ore pe zi. Nu vei putea opera atâți pacienți. Astfel încât mi-am rugat colegii ca, dacă și-au setat două operații a câte 3 ore fiecare, să zicem, asta însumând 6 ore, să se oprească, să nu mai ia încă una sau două operații. Raportându-ne, desigur, la un program normal de muncă, 7 ore.
– Așadar…
– Până la urmă, cred că nu vă este străină problema sporurilor. Realitatea de la blocul operator spune că sunt plătit pentru cât stau acolo, în blocul operator. E incorect să declar 3 operații dacă eu nu sunt fizic acolo.
– Ați observat o scădere a numărului de operații declarate zilnic?
– Sincer, există un coordonator care se ocupă de asta. Și sper ca el, dar și colegul meu să fi înțeles. Să fim corecți cu noi înșine și, mai ales, cu pacienții pe care îi operăm.
«Diferențiem stilul Ionac de o operație complexă, de 12 ore»
Managerul a mai punctat că există totuși o diferență între maratonul de operații de scurtă durată pe care le efectuează Mihai Ionac și intervențiile chirurgicale complicate, care necesită mai multe ore.
„Să știți că toată lumea a fost super încântată și super mulțumită! Există o diferență foarte clară între cele două tipuri de a acoperi 12 ore de program. Una e cum face Ionac și își pune 5-6-7 operații a căror durată însumează 12-14-20 de ore și a doua posibilitate sunt operațiile complexe, de lungă durată, cum sunt cele de la traumatologie și chirurgie plastică. Acolo o operație durează 15 ore. Omul ăla nu poate să întrerupă operația la 6 ore și să plece acasă!
Eu am avut această discuție cu colegii de la politraumatologie – și eu sunt ginecolog, și eu-s chirurg, și eu operez – și, dimpotrivă, am stabilit, chiar dacă operația durează 10, 12 ore, ei să fie pontați. Că nu e corect să nu îl pontez. În rest, nu înțeleg părerea colegului, noi suntem chirurgi mai de modă veche”, a spus Marius Craina.
Citeşte şi: