A exagerat Victor Ponta când a descris starea de spirit a preşedintelui tuturor românilor la întâlnirea cu şefii Opoziţiei ca fiind aceea a unui om grosolan, obosit şi plictisit. Dimpotrivă, a sărit vioi ca un piţigoi de la o reuniune la alta, a abordat o extrem de largă paletă, de la afaceri la justiţie, de la implicarea României în salvarea Zonei euro şi la siguranţa, liniştea şi ordinea publică din interiorul ţării. Să ne oprim la acest ultim aspect, mai ales că preşedintele l-a abordat şi la Bruxelles, şi la şedinţa CSAT de joi.
La Bruxelles, le-a dat o lopată peste ochi olandezilor, care nu ne vor în Schengen, reproşându-le că ei, nu noi, sunt neputincioşi, că ei, nu noi, încurajează prostituţia şi legiferează consumul de droguri, că ei, nu noi, au portul Rotterdam prin care se face contrabandă cu ţigări şi alte celea. E drept, ameţit de parfumul floricelelor oratorice, a uitat că “gogoşica lu tata” susţinuse, în campania de alegeri europarlamentare, ideea acceptării şi în România a consumului de droguri uşoare, după cum probabil că “serviciile” nu-l informează că autorităţile nu-s în stare sau nu vor să juguleze reţeaua de distribuţie a etnobotanicelor. Dar astea-s amănunte.
Mai gravă mi s-a părut afirmaţia, la încheierea şedinţei CSAT, potrivit căreia ordinea şi liniştea publică, siguranţa cetăţeanului n-au avut de suferit după restructurările masive din MAI (din vreo 150.000 de locuri în schemă, 35.000 de posturi neocupate au şi fost desfiinţate, 9.300 de poliţişti, jandarmi şi pompieri au fost daţi afară, iar procesul va continua). Mai mult, va fi redus puternic şi numărul celor ce vor fi pregătiţi în şcolile de agenţi şi în Academia de Poliţie (deja absolvenţii din acest an n-au fost repartizaţi). Probabil, în coloana de 5-6 maşini SPP la vedere, başca altele “discrete”, cu o legiune de 3.000 de sepepişti, al căror buget a sporit, şi cu cel mai stufos serviciu de informaţii din Europa la dispoziţie, dl Băsescu şi demnitarii săi se simt în siguranţă. N-aş spune că se simt la fel cetăţenii de rând. Agresiunile stradale se ţin lanţ, ca şi debandada rurală, jafurile, spargerile, furturile, care deseori nici nu mai sunt reclamate, victimele nemaiavând încredere că li se va face dreptate. Ranchiuna pe care preşedintele încă o poartă poliţiştilor după afrontul de anul trecut va lăsa urme adânci.