A abordat chestiunea până şi în SUA – izbutind astfel să întreţină zvonul că RMGC a fost preluată de un miliardar american, care acum îl presează, de ce oare? – o reia zi de zi în intervenţiile de prin studiouri de radio sau TV, se ştiu ele care, unde gazde obediente nu-l deranjează cu întrebări incomode şi la obiect.
Chestiunea e extrem de delicată. În nici un caz, contractul, în măsura în care interesul naţional mai reprezintă ceva, nu poate rămâne sub forma draftului actual, profund păgubitoare pentru statul român. Pentru cel mai mare zăcământ de aur din Europa, başca mari cantităţi de argint, precum şi uraniu, cupru, molibden, germaniu etc., nemaivorbind de daunele ireversibile în plan ecologic şi arheologic, în Bugetul ţării ar urma să intre, treptat, 1,8 miliarde de dolari. Nivelul redevenţelor – doar 4%, adică nimica toată, în timp ce prin alte părţi pentru asemenea concesiuni statele posesoare de resurse primesc şi peste 50%. Aportul la Buget ar fi, deci, absolut nesemnificativ, afacerea, aşa cum e acum, fiind scandalos de dezavantajoasă, un jaf pur şi simplu. Cât priveşte “miile de locuri de muncă”, asta-i o gogoaşă. Vor lucra numai la început, pentru amenajarea minei, ca salahori, 2.300 de oameni, iar în faza de exploatare propriu-zisă – 800 de angajaţi şi… utilaje. Este posibil ca preşedintele să fie victima unui entuziasm excesiv şi nevinovat, care- l face însă să profereze ameninţări la adresa Guvernului spre a se semna iute contractul.
Dacă mai are un cuvânt de spus în această ţară, Parlamentul ar trebui să se implice rapid şi preventiv, lămurind din faşă şi transparent afacerea. Nu pot să închei fără a mă opri la o ştire proaspătă. La Budapesta tocmai i-a fost ridicată imunitatea parlamentară fostului premier Ferenc Gyurcsany, spre a fi judecat, deoarece, prin abuz de putere, ar fi impus proiectul unui cazino, prejudiciind statul ungar cu cinci milioane de euro.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro