Executarea scurtă, fără drept la apărare, a lui Mircea Geoană în Comisia de arbitraj a PSD condusă de ambiţiosul Dan Şova, dar aplicând cu stricteţe indicaţiile lui Victor Ponta, seamănă al naibii de mult cu răfuiala din Rusia, de acum un secol, dintre bolşevicii lui Lenin, care mizau pe forţa brută a numărului, şi menşevici, mult mai puţini, cu o viziune mai liberală şi mai intelectualistă, dar care, în 1921, au fost declaraţi ilegali, trebuind să emigreze mulţi sau alţii, să se teamă pentru viaţa lor. În partid nu era loc de mai multe voci.
Se va discuta încă mult timp despre resorturile reale ale decapitării lui Geoană. Dacă sunt doar reproşurile aduse de Ponta şi de socrul său, Ilie Sârbu, privind unele gesturi de frondă, cam caraghioase (pretenţia de a candida iar la preşedinţie şi chiar vizita fără bilet de voie de la Ponta în SUA), apoi astea sunt subţirele. Fie spus, în cancelariile europene, dar şi peste Ocean, Ponta încă e un “no name”, pe când Geoană are, totuşi, uşi mult mai deschise, de care actuala conducere a PSD ar fi trebuit să aibă abilitatea să profite. Dacă Geoană a jucat totuşi, cum insinuează Ponta, pe mâna lui Băsescu, fiind un virus pedelist – deşi nu prea cred să aibă memoria atât de scurtă, încât să fi uitat cum l-a umilit Băsescu în seara prezidenţiabililor, măturând cu el pe jos -, apoi aceste acuze ar fi trebuit să fie argumentate. Inclusiv ieri, în audierea la Comisie, spre a convinge nu opinia publică în general, ci masa de pesedişti, aflată acum în derută. Or, lăsând impresia că de teamă că nu are probe pentru o măsură drastică, Comisia l-a convocat pe Geoană la ora 14.15, iar ea şi-a încheiat lucrările la ora 14.00! Să fi avut dreptate Geoană în declaraţia sa de presă de la ora 12.15? Oricum, modul în care a lucrat ieri Comisia de arbitraj a fost… arbitrar şi penibil, categoric nedemocratic. Oricât de vinovat ar fi fost Geoană.
Tevatura iscată de Ponta depăşeşte de-acum dimensiunea unei furtuni într-un pahar cu apă. Dacă azi Biroul Execu- tiv Naţional îl va exclude pe Geoană (arătân- du-i astfel pisica şi lui Adrian Năstase, de sub care Ponta vrea să se emancipeze, ca şi lui Iliescu, pe care acelaşi “cârlan” nu-l mai suportă, mai ales după ce Năstase şi Iliescu s-au pronunţat public contra excluderii), acesta nu prea mai are cale de ales. Va pierde şi fotoliul de preşedinte al Senatului, Ponta fiind gata să plătească şi acest preţ, deoarece PDL nu va ezita să-l înşface. Dar mai ales se învolburează apele în PSD. Geoană, aşadar, va pleca. Dar mai mult ca sigur nu va pleca singur, ci-l vor însoţi şi alţi pesedişti, inclusiv parlamentari şi primari. Îşi permite PSD, în preajma alegerilor, asemenea hemoragii? Acceptă liberalii ca răfuielile dintre partenerii social- democraţi să tragă mereu în jos USL, care deja a coborât la vreo 50%? Sau cele două partide se şi resemnează cu încă o tură de opoziţie? În 2016, PSD ar avea 12 ani, iar PNL 8 ani de stat departe de borcanul cu miere. Cam greu preţ pentru o păruială.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro