Absolut ridicolă alegaţia simplistă a ministrului de interne Traian Igaş: „Trebuie să ştim numărul populaţiei, al şoferilor şi al salariaţilor la stat” – ca şi cum aceste date nu s-ar afla deja la Poliţia Rutieră, respectiv la Ministerul Muncii. Şi mai ciudată este consemnarea în chestionare nu atât a numelui şi a adresei celui recenzat, cât a codului numeric personal, cerinţă absolut abuzivă. Justificarea unui director de la Statistică e de-a dreptul ilară: astfel, chipurile s-ar evita ca un cetăţean să fie recenzat de două ori. Ca şi cum românii sunt atât de idioţi, că n-ar fi în stare, presupunând că ar mai apărea la uşă un recenzor, să-i spună că a fost altul, înaintea lui.
Reţinerea CNP nu face decât să alimenteze suspiciunea că recenzorii având arondate zone care coincid cu secţiile electorale, oricum cu străzile din care vor fi alcătuite acestea, listele ar putea fi apoi folosite pentru mânării la alegeri, fireşte, din partea puterii. Fie spus, CNP-urile, toate, se află oricum la Direcţia de Evidenţă Informatizată a Persoanei, dar global, nu pe zone şi secţii electorale, aşa că ar fi mai greu de folosit decât nişte liste gata făcute. Mă mir că nu sunt luate şi amprentele. Nu-i târziu ca, astăzi chiar, autorităţile să anunţe recenzorii să renunţe la consemnarea CNP. Susţinerea că, după despuiere, chestionarele vor fi distruse nu prea convinge.
Avem însă de-a face cu o tot mai insistentă invadare a intimităţii, cu un abuz de creare de baze de date (peste tot, pe la diferite instituţii, ba chiar şi pe la supermarketuri, s-a ajuns să se ceară CNP, copii ale cărţilor de identitate, până şi ale actelor de proprietate), ceea ce a dus la escrocherii, la furturi de identitate soldate cu pierderi materiale şi financiare. E un domeniu în care, stabilind sancţiuni severe, statul ar trebui să intervină, reducând la minimum punerea pe tarabă a datelor personale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro