Opinia Zilei | Stabor PSD

Penibilul spectacol Geoană s-a încheiat ieri cu o ultimă scenă, la fel de jenantă ca şi celelalte. Deşi s-a agăţat cu ghearele şi cu dinţii de fotoliul de preşedinte al Senatului, acesta i-a fost până la urmă smuls printr-un vot cvasiunanim, care i-a spulberat speranţa că-şi va păstra cinul cu sprijinul reprezentanţilor Puterii, majoritari. Chiar dacă Geoană o fi făcut jocul PDL – incredibilă, dezvăluirea că a semnat aiuritoarea Lege a educaţiei, în pofida poziţiei şi a recomandării partidului său! – acesta s-a lepădat de el ca de o cârpă uzată, anunţând deja că, săptămâna viitoare, va propune candidatura unui senator al său, cu carnet portocaliu în regulă. Explicabil. Urmează o perioadă încinsă, în care, în perspectiva alegerilor, PDL va avea de trecut prin Senat, acesta fiind cameră decizională, importante legi vizând sistemul electoral, reorganizarea administrativă etc. (desigur, dacă, în permanentul său dispreţ faţă de statul de drept, Boc nu le va impune, sărind iarăşi peste procedurile parlamentare normale, angajând răspunderea guvernamentală).
Este discutabil dacă PSD, la presiunea lui Ponta, nu a făcut, totuşi, o mişcare tactică nu tocmai inspirată, dacă, pentru ca Opoziţia să mai conteze cât de cât în Senat, n-ar fi fost mai profitabil ca, după ce l-a dat cu capul de pereţi pe Geoană, excluzându- l din partid, să-l fi lăsat la butoanele Camerei Superioare, putând oricând să ceară înlocuirea lui, în cazul în care ar fi continuat să calce în străchini.
Mircea Geoană a arătat marţi seara, la Comitetul Executiv al PSD şi în declaraţiile de pe holuri, de altfel reluate ieri, la Senat, o uluitoare dedublare a personalităţii. Cel care până acum se căznea să apară drept un fin diplomat, cu un limbaj cult şi o ţinută elevată, s-a dovedit a avea şi o altă faţă, de mahalagiu de Ferentari, stropşind în dreapta şi-n stânga acuze şi insulte care de care mai suburbane, ameninţând, ca şi ieri, cu reclamaţii la Curtea Constituţională, la CEDO, mă mir că nu şi la NATO, la AGVPS ori la Liga pentru apărarea balenelor cu cocoaşă. Nu i-au rămas prea mult datori nici adversarii săi, aşa încât din sobrietatea obligatorie pentru un for politic n-au rămas decât nişte costume Armani, care mascau burţi de şătrari participanţi la un stabor, cu replicile, recuzita şi desfăşurarea tradiţionale. Asta-i lumea noastră politică, pe ei i-am ales să ne hotărască soarta. Să ne fie de bine.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro