Vestea a fost recepționată în moduri diverse. De la abordările extremiste, de genul „se rupe Ardealul!”, până la scrisori de adeziune de la primari ai orașelor din estul țării. Cu aplauze și cu înjurături deopotrivă.
Au apărut și reacții oficiale, și abordări moderate. Și date despre modelul european de la care a pornit această alianță.
Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, citat de clujcapitala.ro, a explicat: „Cei patru primari s-au unit să creeze împreună un nou ITI (Investii Teritoriale Integrate) pentru perioada 2021-2027, pe modelul ITI Delta Dunării, teritoriul pilot care în perioada 2014-2020 a avut o alocare globală de aproximativ 2 miliarde de euro pentru investiții. E o abordare comună și încurajată de Comisia Europeana”. Jianu i-a îndemnat, de asemenea, și pe edilii altor localități să facă astfel de alianțe teritoriale.
Ce e ITI și care sunt avantajele
Este vorba despre exercițiul financiar 2014-2020, dar și despre ce se pregătește la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.
Concret, începând cu exercițiul financiar 2014-2020, UE a introdus mecanismele Investiții Teritoriale Integrate (ITI). Aceste mecanisme urmăresc finanțarea, din fondurile de coeziune, a dezvoltării regiunilor din cadrul unei țări membre.
ITI nu este echivalentul unui program operațional separat de cele existente și pe care se fac finanțările din fonduri europene, ci o entitate de tip ITI acceseză fonduri din toate programele regionale, în limita unor sume stabilite până la începerea exercițiului financiar, în urma negocierilor duse de guvern. Avantajul ITI este că sumele prevăzute sunt blocate fix pentru regiunea respectivă, banii neputând fi folosiți pentru a finanța proiecte ce nu au legătură cu regiunea respectivă.
ITI în Delta Dunării – 1,114 miliarde de euro
Sub semnătura lui Patrick André de Hillerin, Cațavencii punctează că în România, pentru exercițiul financiar 2014-2020, există în acest moment un singur ITI, respectiv ITI Delta Dunării. Acest mecanism de investiții integrate teritoriale are finanțări de la UE de 1.114.000.000 de euro, la care se adaugă și finanțările naționale. Prin intermediul ITI Delta Dunării, în România se va finanța una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din ultima vreme, respectiv podul peste Dunăre dintre județele Tulcea și Brăila, pod care, împreună cu 26 de kilometri de drum rapid, va costa în jur de jumătate de miliard de euro.
„Deci Alianța Vestului de fapt asta este: intenția înființării unui nou mecanism ITI, prin care cele patru orașe să atragă fonduri UE predestinate, blocate pentru ele pe mai multe programe operaționale”, punctează PAH.
E nevoie de strategie
Cu toate acestea, în opinia editorialistului Libertatea, cine a citit documentația UE nu a explicat-o, în amănunt, și celor patru primari de municipii. Dacă se va înființa o asociație din care membre vor fi doar municipiile, nu și județele din care acestea fac parte, atunci primarii din Alianța Vestului „vorbesc aiurea despre autostrăzi și infrastructură mare între orașele lor. Pentru drumuri județene, de exemplu, nu pot aplica la finanțare decât consiliile județene”.
Pentru autostrăzi nu poate aplica la finanțare decât CNAIR, iar pentru o linie feroviară de viteză între cele patru orașe nu poate aplica la finanțare decât CFR Infrastructură.
„Oricum, Alianța Vestului, organizată ca ITI, va avea nevoie de o strategie de dezvoltare, așa cum are Delta Dunării (cea din urmă făcută cu ajutorul experților Băncii Mondiale). De asemeni, Alianța Vestului nu va obține direct finanțarea de la Bruxelles, adică nu va atrage bani europeni de capul său de la UE, ci va obține o sumă din suma totală alocată României”, notează PAH în Cațavencii.
…și de susținerea Guvernului
ITI există, însă, și în alte țări ale UE, după cum urmează: Finlanda – 1; Germania – 2; Olanda – 4; Suedia – 1; Italia – 5; Cehia – 7; Belgia – 3; Marea Britanie – 1 integral și 8 parțiale; Franța – 18. În România nu există, în acest moment, decât un singur mecanism ITI, cel din Delta Dunării.
„Cam asta este, pe scurt, povestea din spatele Alianței Vestului. Este doar adaptarea la modul în care UE dorește să facă finanțările din fondurile de coeziune. Decoamdată, proiectele anunațate cu surle și trâmbițe de către cei patru primari sunt ușor hazardate, iar înființarea acestei alianțe pe criterii vădit politice este riscantă. Fără susținerea totală a guvernului, Alianța Vestului nu va face autostrăzi, căi ferate și alte minuni ce înseamnă orice altă inbestiție ce depășește granițele orașelor”, este concluzia lui Patrick André de Hillerin.
CITEȘTE ȘI: