4 comentarii„Guvernul nu are sprijin în Riksdag (Parlament – n.r.) pentru poziția sa. (…) Suntem de părere că atunci când vine vorba de extinderea Schengen, trebuie să plecăm de la nevoile noastre de a controla intrările și ieșirile și să ne asigurăm că avem toate instrumentele necesare în lupta împotriva criminalității. (…) Nu este o chestiune minoră. În practică, aceasta ar însemna că sunt eliminate controalele la intrare și ieșire (din țară – n.r.)”, a declarat parlamentarul social-democrat Ardalan Shekarabi, purtător de cuvânt pentru politica juridică.
Politicianul s-a declarat surprins că Guvernul minoritar nu a discutat cu opoziția înainte de a înainta propunerea privind extinderea spațiului Schengen.
„Nu credem că este în interesul securității interne a Suediei să facă acest lucru”, a mai spus Ardalan Shekarabi, precizând și că au fost probleme cu migranții UE din Bulgaria și România care au fost exploatați în Suedia.
Și Democrații Suedezi (SD), partidul partener al Guvernului, se declară împotriva propunerii, considerând că ar trebui consolidat dreptul fiecărui stat de a controla frontierele în Europa.
„Când vine vorba de Bulgaria și România, Suedia se confruntă în prezent cu probleme cu cetățeni din aceste țări care abuzează de directiva de mobilitate existentă, ceea ce este o provocare pentru ordinea publică din Suedia”, a precizat Adam Marttinen, membru SD al Comisiei pentru justiție.
De asemenea, reprezentanții SD își argumentează opoziția invocând „corupția extinsă și lipsa măsurilor împotriva crimei organizate și faptul că frontiera externă a Schengen ar putea fi mutată la granița cu Ucraina”.
Acordul încheiat de Democrații Suedezi cu Guvernul nu se referă și la afacerile externe, ceea ce înseamnă că în astfel de situații ei pot bloca propunerile Executivului.
Ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strömmer, a refuzat să comenteze subiectul, când a fost contactat de Dagens Niheter.
Parlamentul European a votat pe 18 octombrie o rezoluție prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen, decizie care nu produce efecte concrete, dar a transmis un semnal în acest sens. Potrivit documentului consultat de Libertatea, patru europarlamentari olandezi au votat împotrivă, iar șase olandezi, dintre care cinci aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.
Ulterior, pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, făcând referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.
Decizia de extindere a spațiului Schengen se ia cu unanimitate în Consiliul Europei. Un vot decisiv în acest sens va avea loc pe 8 decembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene, unde participă miniștrii de interne din UE.