VIDEO / Optarea între pensia de stat și Pilonul II, un ”cadou otrăvit” pe care îl fac guvernanții

Radu Crăciun spune că, în momentul în care statul ar pune mâna pe cele 42 de miliarde de lei existente acum în fondurile private de pensii, Guvernul ar rezolva problema pe termen scurt, dar ar creea una și mai mare, când generația ”decrețeilor” va ieși la pensie, începând cu 2030.

Scandalul momentului

Reamintim, un proiect guvernamental prevede reducerea la zero a contribuțiilor pentru Pilonul II începând cu a doua parte a acestui an, după ce Guvernul a mai redus o dată contribuțiile de la 5,1% la 3,75% de la 1 ianuarie 2018.

După apariția acestuia, opoziția a acuzat coaliția de guvernare PSD-ALDE că vrea să naționalizeze pensiile private ale românilor, iar marți, președintele Klaus Iohannis a întrebat public Guvernul dacă ”mai are bani de pensii și salarii”.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor, a afirmat că plățile privind pensiile și salariile sunt deja prevăzute prin legea bugetului, însă vicepremierul Paul Stănescu a reiterat miercuri că românii ar trebui să opteze dacă să își mai țină sau nu banii în Pilonul II.

Același lucru l-a enunțat anterior și Eugen Teodorovici.

Care este scopul Pilonului II

Pilonul II a fost creat în anul 2008 pentru a prelua o parte din presiunea de pe sistemul public de pensii.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

În acest moment, pensiile actualilor pensionari sunt plătite din contribuțiile actualilor angajați. Rațiunea de a exista a Pilonului II este aceea că numărul pensionarilor este mai mare decât cel al angajaților. Din 1990 încoace, România a pierdut 3,5 milioane de cetățeni, care au ajuns să lucreze în afara granițelor.

Începând cu anul 2030, va ieși la pensie generația ”decrețeilor”, care va pune o presiune imensă pe finanțele publice. Astfel, Pilonul II a fost creat pentru a asigura un suport suplimentar când acest lucru se va produce, iar oamenii ar urma să aibă două surse de venituri: pensia de stat și pensia de la Pilonul II.

Reducerea contribuțiilor vs opționalitate

”Ceea ce văd că se discută în spațiul public sunt două direcții. Una este cea conform căreia, în următoarele șase luni, contribuția va fi zero, iar în cazul în care contribuția va fi zero, trebuie să vă spun că sistemul privat de pensii va fi văduvit de 3,5 miliarde de lei, valoarea contribuției pe 6 luni. Raportat la valoarea activelor pe care le avem în momentul de față, asta însemnă cam 8%. (…) Deci nu este puțin.

Pe de altă parte, dacă este să ne referim la opționalitate, să fie lăsați să opteze pentru Pilonul I, acesta aș spune că este mai degrabă un cadou otrăvit. Și am să explic de ce. Este pentru că, pe de o parte, sistemul a fost gândit de la început pentru a fi un sistem complementar. Pilonul I cu Pilonul II trebuiau să fie complementare, să se completeze reciproc. În niciun caz nu trebuiau să se concureze, așa cum se vehiculează acum. Ideea era să nu ai toate ouăle în același coș, la pensie să ai venituri și din sistemul public, și din sistemul privat, pentru siguranță. Dacă treci la Pilonul I, rămâi cu toate ouăle într-un singur coș. Rămâi dependent, captiv doar de Guvern.

Al doilea motiv pentru care opționalitatea este ciudată este că ceea ce se oferă românilor este următorul lucru: renunțați la proprietatea voastră privată și dați-o statului. În ultimă instanță, banii care sunt acum în cont sunt bani privați. Și statul spune: lăsați-ne să îi luăm noi și să îi gestionăm noi. Deci să devină bani publici. Este o propunere, zic eu, ciudată, inclusiv prin prisma Constituției, care garantează proprietatea privată. Cred că am depășit această etapă în secolul 21, în care proprietatea privată să fie donată statului ”, a afirmat Radu Crăciun, în cadrul interviului.

Impact de 3,5 miliarde de lei

Radu Crăciun a spus că impactul scăderii la zero a contribuțiilor pentru Pilonul II ar fi de 3,5 miliarde de lei pentru a doua jumătate a anului, echivalentul a 8% din totalul sumelor strânse până acum.

Peste 7 milioane de români sunt participanți la Pilonul II de pensii, iar suma totală acumulată în aceste fonduri a ajuns la 42 de miliarde de lei.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Din această sumă, 35 de miliarde sunt contribuțiile directe, iar 7 miliarde de lei au fost produse prin investirea banilor respectivi.

Potrivit șefului BCR Pensii, peste jumătate din bani sunt investiți în titluri de stat, astfel că banii se întorc indirect la statul român, atunci când Ministerul de Finanțe se împrumută.

De asemenea, alți 20% sunt investiți pe bursă în acțiuni, iar companiile listate pe piața de capital în ultimii ani, inclusiv cele de stat, au beneficiat de acest lucru.

”Creăm o problemă și mai mare pe termen lung”

În cazul în care statul ar pune mâna pe cele 42 de miliarde de lei, Guvernul ar rezolva problema pe termen scurt, dar ar crea una mult mai mare pe termen lung, mai spune șeful BCR Pensii.

”În momentul în care decrețeii – atenție!, ei sunt azi plătitori de taxe și impozite, ei plătesc pensiile celor de azi. În momentul în care decrețeii nu mai plătesc taxe și impozite, dar vor trebui să primească pensii, în acel moment, șocul asupra sistemului public de pensii va fi imens. Îmi este greu de imaginat cum va fi administrat”, a completat Crăciun.

Randament de 8%

Randamentul investițiilor făcute de fondurile de pensii este la circa 8% pe an, România fiind în top 5 la nivelul țărilor OECD. Radu Crăciun a spus că ponderea de 8% este mai mare de nivelul de 2-3%, cât sunt dobânzile la depozitele bancare, dar și peste nivelul inflației.

Recomandări

Hoție la Castelul Peleș. Casa Regală și statul român, furați de rețeaua angajaților prin metoda biletelor revândute

”Trebuie să fac o mențiune, pentru că se vorbește de faimosul randament al Pilonului I (pensia de stat – n.r.), care este sublim, dar lipsește cu desăvârștire. Acolo nu există bani pe care să-i investești, sunt bani care în secunda doi sunt alocați pentru plata pensiilor existente. Mai mult decât atât, există un deficit. Deci, în niciun caz, nu putem să vorbim de randament investițional și nu facem decât să comparăm mere cu pere”, a arătat Radu Crăciun.

1,2 milioane de români au peste 10.000 de lei în cont

Președintele APAPR a mai spus că, din cei 7 milioane de români care au conturi deschise la Pilonul II, peste 1,2 milioane au mai mult de 10.000 de lei în conturi.

De asemenea, o persoană cu un salariu mediu pe economie care a contribuit lună de lună la Pilonul II, timp de zece ani, ar fi ajuns la 11.500 de lei.

Pe de altă parte, conform datelor Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF), din cei 7 milioane de români, doar 4 milioane au bani în conturi. Restul, fie au emigrat, fie au lucrat la negru, au ajuns șomeri sau companiile nu au plătit contribuțiile.

Media este însă de 5.000 de lei, acumulați în 10 ani de contribuții.

Radu Crăciun a afirmat că foarte mulți oameni vor să își protejeze contribuțiile efectuate până acum de mâna lungă a statului și întreabă cum pot să își retragă acești bani. Numai că acest lucru nu se poate, iar conform legii, acești bani nu pot fi accesați decât la pensionare sau în caz de infirmitate.

De asemenea, Crăciun a afirmat că nu este posibilă nici optarea inversă, în care oamenii să își ia banii de la Pilonul I și să îi mute la Pilonul II.

Pe urmele Ungariei și Poloniei

În acest moment, singurele state care au naționalizat fondurile de pensii sunt Ungaria și Polonia, însă Radu Crăciun spune că nu acestea trebuie luate ca model, ci țări precum Germania, Franța sau Austria. El spune, însă, că în acele țări, nu angajații cotizează, ci angajatorii.

Potrivit acestuia, situația bugetară a României, precum și pensiile speciale creează presiuni asupra finanțelor publice. România a consemnat un deficit de 4,46 miliarde de lei în primele trei luni ale anului la bugetul general consolidat, față de un excedent de 1,5 miliarde de lei în aceleași interval al anului trecut.

Urmărește-ne pe Google News