La Secția de Recuperare a Spitalului Județean ”Sf. Apostol Andrei” din Constanța, cunoscută ca fostul spital din Eforie Sud, pică pereții pe pacienți, prin găurile acoperișului plouă, pacienții internați mănâncă mese reci și fac dușuri la temperaturi extreme!
Peste aceste condiții de spitalizare, recent, o firmă de salubrizare a făcut dezinsecție și deratizare în saloane, cu pacienții în paturi.
Unii pacienți spun că au avut probleme după dezinfecție, managerul Spitalului Județean crede că bolnavii exagerează.
Răspunsul medicului coordonator din spitalul de la Eforie Sud a fost de-a dreptul șocant: ”Stați liniștiți, nu sunteți în pericol precum cei intoxicați la Timișoara!”, făcând aluzie la deratizarea dintr-un bloc din Timișoara, în urma căreia au murit doi copii și mama unuia dintre ei.
Elena Andronic, pacientă: ”În 27 noiembrie eram internată de trei zile și dimineață ne-am trezit în salon cu un băiat care avea un aparat pentru dezinsecție care a început să stropească. L-am apostrofat și i-am zis că nu se poate să facă dezinsecție cu bolnavii în paturi. El a zis că nu-i nicio problemă. Noi, paceintele am plecat la electroterapie și acolo asistentele păzeau pacienții să nu aluneze că făcuseră și acolo dezinsecție și pe paviment se aluneca precum ca la patinoar”
”I-am relatat medicului situația asta cumplită și mi-a spus puțin sarcastic: ”Nu vă faceți probleme, că nu vă intoxicați ca la Timișoara!”. Apoi am făcut sesizarea la DSP. Am făcut un eritem pe față și o traheită”.
”Nu există pic de empatie vizavi de pacient. Acolo fiecare pat este numerotat, iar pacienții sunt tratați ca niște numere”.
Cristina Schipor, director DSP Constanța: ”Săptămâna trecută ne-am autosesizat, am trimis inspecția la secția de la Eforie Sud. Inspectorii au aplicat o amendă medicului coordonator și au suspendat activitatea secției până la remedierea situației vizavi de clădire. Am recomandat relocarea pacienților și. ușor-ușor, externarea lor.”
”Nu se poate face desinsecția cu pacienții de față. Va trebuie să mergem pe control al firmei care asigură aceste servicii. Nu putem discuta despre așa ceva: Clar, nu este permis așa ceva.
Mărturiile unei asistente medicale și ale unui medic chirurg de la Spitalul Județean din Timișoara despre ce s-a întâmplat în spital în primele zile ale Revoluției din 1989.
„A fost ceva de nedescris. Curat masacru. S-a lucrat fără pauză, ieșeam dintr-o operație, intram în alta”, spunea medicul chirurg Atanasie Bârzeanu.
Marius Mioc, istoric și revoluționar: ”Eu am fost arestat în acea perioadă când s-a tras. Eu am afost arestat în noapte de 16 spre 17 decembrie. Auzeam împușcăturile din închisoare. În noaptea de 18 spre 19 milița a furat 40 de cadavre și le-au dus la București. Autorii se știu dar au fost amnistiați în 1990 de FSN”.
”Nu a fost zadarnic sacrificiul. Situație este mai bună și economic și din punct de vedere al libertăților. Chiar dacă avem nemulțumiri, le putem exprima liberi”
”Se știe ce s-a întâmplat atunci, în linii mari. Se știe ședința CPEx în care s-a decis să se tragă. Nu se știe cine a tras, ceea ce e și mai greu de aflat după 30 de ani. E foarte greu să reconstituit acum, dar sunt mărturii din 1990 care trebuie luate în considerare pentru că sunt mult mai exacte”
Prorectorul Univeristății Spiru Haret, Eduard Ionescu, a fost reținut, fiind suspectat că făcea parte dintr-o rețea prin care studenții promovau examenele pe bani.
Marius Deaconu, purtător de cuvânt al Consiliului de Etică și Management Universitar: ”Problemele nu sunt noi. Universitatea a avut dificultăți să obțină reacreditarea (…) Aspecte care țin de încălcarea eticii universitare nu au fost observate până acum la nivelul arătat de DIICOT”
”La nivel formal, aveau îndeplinite niște aspecte legate de etica universitară într-un audit făcut acum câteva săptămâni. Dar este clar că litera legii nu este suficientă.”
”A existat o discuție cu reprezentantul studenților în cadrul auditului, dar această activitate este minimală întrucât prevederile legii nu sunt foarte explicite și destul de vagi în ce privește etica universitară”.
”Acum un deceniu avea 200.000 de studenți, acum au rămas doar câteva zeci de mii”.
”Țara noastră este un paradox: este blamat numărul mare de studenți, dar România este țara europeană cu ponderea cea mai mică din UE a aboslvenților de facultate în forța de muncă activă”.
”În februarie-martie vom pune în dezbatere un Cod de etică referențial pentru toate universitățile”.
”Ministerul Educației în ultimii ani a luat o serie de măsuri privind îmbunătățirea practicilor care țin de etica universitară, cum ar fi cursurile care țin de etica universitară. Pentru ca măsura să aibă efect, vor trebui să treacă niște ani.
Acolo nu este cerere, nu există nici ofertă. Studenții sunt parte a problemei pentru că au fost deschiși la astfel de practică. Este mai mult decât blamabil ce s-a întâmplat din partea tuturor părților”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro