Procurorul general al României spune că acuzațiile din ultima perioadă au apărut ca urmare a candidaturii sale pentru un nou mandat la Parchetul General.
„Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat”, a spus Lazăr.
În acest sens, Lazăr a anunțat că nu va demisiona și nu își va retrage candidatura. „Nu este în interesul societății”, a spus Lazăr.
Augustin Lazăr a făcut precizări despre rolul pe care îl avea președintele Comisiei pentru liberări din cadrul Penitenciarului Aiud
„Rolul era de a merge la grefa pennitenciarelor unde erau cei care aveau fracția îndeplinită. În comisie, procurorul avea un vot, ca și ceilalți membri ai comisiei de la secretariatul penitenciarului. Fiecare evalua dacă omul îndeplinește sau nu condițiile”, a spus Lazăr.
Despre scrisoarea pe care a primit-o de la Iulius Filip, la câteva zile după ce i-a fost refuzată a doua oară eliberarea, Lazăr a spus că „m-a impresionat, dacă aceasta este adevărată, este impresionantă și ea descrie modul în care erau supravegheați deținuții contra securității statului”.
„Dacă e adevărată, ea ar fi trebuit verificată de procurorul militar”, a mai spus acesta.
Declarațiile lui Augustin Lazăr
- Doresc să clarific câteva aspecte despre primii ani ai carierei mele de procuror, am datoria față de opinia publică, colegii mei procurori și din respect pentru adevăr.
- În ultimele zile câteva instituții de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete care să ma decredibilizeze ca magistrat, ca om, este prima dată în cariera mea de magistrat când se întâmplă asta
- Nu sunt ofițer, subofițer sau agent. Am făcut armata ca orice bărbat la vremea lui și sunte rezervist al armatei române la arma geniu, dacă aș fi fost la o altă structură, ce speculații ar fi putut fi făcute în această situație?
- Nu am niciun grad și nicio calitate
- Toate adeverințele despre activitatea mea se află la CNSAS, care atestă că nu am fost colaborator al fostei Securități
- Între 82-89 am fost procuror. Nu am instrumentat dosare contra securității statului sau împotriva regimului comunist, ci doar fapte penale.
- Informațiile cu privire la activitatea Comisiei de Liberări Condiționate au fost prezentate tendențios.
- Activitatea ei nu era de a pune în libertate condamnați, acesta este rolul judecătorului, ca și acum.
- Practicile anterioare anului 90, dintre care unele discutabile, au fost abandonate din primii ani ai democrației. Acest fapt e demonstrat de soluționarea dosarelor istorice, care au contribuit la aflarea adevărului
- Doresc să exprim scuze instituționale pentru practicile discutabile dinainte de 89, instituite prin lege
„Am fost procuror stagiar, respectiv criminalist la Procuratura Alba Iulia fără a exercita nicio funcție de conducere. Mapa mea profesională este la CSM, poate fi văzută, verificată și se vede că Revoluția m-a surprins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupă de infracțiuni comise cu violență. Nu am investigat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist. Aceste infracțiuni erau instrumentate în justiția militară. Episodul la care se face referire, calitatea de președinte al Comisiei. Cazul a fost prezentat în mod deformat și tendențios. Atribuția acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Procurorul nu e judecător. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice, a unei fracții minime din pedeapsă și inexistența rapoartelor disciplinare. Legea avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de condamnați”, a spus Augustin Lazăr.
- Aceste atacuri complet nefondate la adresa mea sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat la Parchetul General.
- Doresc să prezint scuze instituționale pentru practicile de dinainte de 89, instituite prin lege dar de o etică profesională deficitară.
- Eu am exprimat niște regrete că in aplicarea legii am partcipat la această comisie de judecată si am evaluat după legea de atunci. Rămâne ca aceasta să fie verificată, eu nu am nimic de ascuns. Aceasta era o practică conform legii în vigoare la nivel național
- Lazăr a spus că nu-și va da demisia și nici nu-și va retrage candidatura. „Nu este în interesul societății”
- Nu am avut o discuție cu domnul președinte (Klaus Iohannis, n.r)
„Am avut surpriza să constat că o scrisoare mi-a fost trimisă acum 33 de ani. Acum am aflat de ea, de vină era cenzura acelor vremuri. Nu erau depuse la poștă, ci la dosarul de la Parchet. M-a impresionat, dacă aceasta este adevărată, este impresionantă și ea descrie modul în care erau supravegheați deținuții contra securității statului. Nu am văzut originalul. Dacă e adevărată, ea ar fi trebuit verificată de procurorul militar”, a spus Augustin Lazăr, referindu-se la scrisoarea trimisă de disidentul comunist Iulius Filip.
- CV-ul meu este foarte clar, activitatea mea era de procuror criminalist. Aceasta era 85-90% din activitatea mea, participarea la comisie era una suplimentară. Am mai intrat în ședințe de judecată, am supravegheat și Poliția TF. Activitatea mea este transparentă, nu este nici un fel de secret la mijloc.
- „Adevărul are picioare scurte…. Ăă minciuna”, s-a corectat procurorul general
Site-ul luju.ro a scris, în urmă cu o săptămână, că procurorul general al României a refuzat de două ori, în 1986, eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. În perioada 1985-1986, Lazăr a îndeplinit şi atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia tuturor condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată.
În urma informațiilor publicate de site-ul luju.ro, Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a decis să facă verificări.
De asemenea, CNSAS a anunțat că îl va verifica din nou pe Augustin Lazăr.
De cealaltă parte, procurorul general al României a respins acuzațiile că a refuzat eliberarea disidentului și a spus că acuzațiile care i se aduc sunt o încercare de „decredibilizare a mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public”.
„Este o grosolănie să spui că procurorul închidea sau deschidea pe cineva în penitenciar, că modifica mandatul de executare a pedepsei la care umbla doar judecătorul. Printre cele 50-60 de dosare, era posibil să fie și o persoană ca domnul Filip și condițiile erau verificate în același mod la toate persoanele, indiferent de ce condamnare aveau. Procurorul nu avea contact cu condamnatul din penitenciar, iar comisia era la grefa penitenciarului. Îmi exprim regretul pentru drama acestui om despre care acum am auzit, pe care nu l-am cunoscut. Se vede că a suferit nevinovat. El avea o condamnare dată de un tribunal militar și se afla la Aiud în executarea unei pedepse”, a mai spus Lazăr.
Acuzațiile vin în contextul în care, miercuri, Augustin Lazăr va susține interviul pentru funcția de procuror general al României.
Fotografie principală: Inquam Photos / Octav Ganea
Citește și:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro