După acuzațiile directe legate de registre duble la Buget – precum mafioții – de găuri în buget, de case „penale”, cu cătușele care zornăie și cu procurorii care așteaptă un candidat sau altul, a venit vremea lumii virtuale să fie implicată.
În lumea politică și a presei, fakeurile anti-Iohannis de pe rețelele de socializare par a fi mai bine articulate. Împotriva lui Klaus Iohannis direct – fake-ul casca – împortiva liberalului Cîțu de la Finanțe – care a „primit” un cont fake de Facebook – sau împotriva lui Iohannis si USR simultan – fake-ul cu mesaj care ar veni chipurile de la USR, USR care nu vrea să îl sprijine pe penalul cu casele.
Expertul în media digitală Dragoș Stanca a arătat că fenomenul fake news nu este unul nou, el apărând încă din anii 80 când KGB a răspândit știrea că SIDA ar fi fost creația CIA. Răspândirea fenomentului a fost facilitată de apariția și dezvoltarea Internetului și concomitent cu persistența unor categorii largi cu un nivel mai redus de informare.
”Va fi folosită tot timpul de un partid care are un target mai puțin informat. Cât vreme populismul stă la baza votului democratic nu putem avea speranțe”, a declarat Dragoș Stanca.
Răspândirea rapidă a știrilor false are la bază un mecanism mental foarte simplu. ”Știrea reală are o doză de plictis. Cu cât e mai bombastică o știre cu atât succesul e mai mare (…) Dezmințirea unei știre false spectaculoase are o priză mult mai mică. Adevărul este adesea banal”, a spus Stanca.
Acesta crede că fake news-urile diseminate în această campanie probează inventivitate. ”Ce s-a întâmplat în această campanie a fost foarte creativ și au făcut o treabă destul de bună, oricât de sarcastic sună”, a spus expertul.
Dând exemplu știrile false repetate lansate dinspre PSD legate de tăierea salariilor de către noul guvern, Stanca a spus că acestea conțin câteva ”ingrediente” simple, precum exploatarea temerilor angajaților de la stat care au lefuri foarte mari că va veni o putere care va tăia aceste salarii.
Dragoș Stanca are rezerve privind posibilitatea eliminării sau măcar limitării fenomenului, mai ales că cei care ar putea să facă acest lucru sunt deseori politicienii inițiatori și beneficiari de fake news.
În plus, giganții internetului au pârghiile necesare limitării fenomenului dar nu au niciun interes să o facă deoarece ar duce la restrângerea numărului de utilizatori. ”Eficiența măsurilor este limitată câtă vreme giganții internetului vor mai permite conturi false. Știți vreo bancă unde îți pot deschide un cont fals? (…) Obligarea Facebook să facă asta nu o poate face decât un guvern, eventual guvernul SUA”, a estimat Dragoș Stanca.
Urmărește toată emisiunea Adriana Nedelea LA FIX:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro