ComenteazăCuprins:
Ora de vară 2020 – Cum a luat naștere mecanismul schimbării orei
Conceptul numit ora de vară a fost prima dată adus în discuție în anul 1895, în Noua Zeelenadă. Cel care a venit cu această idee a fost entomologul George Vernon Hudson.
Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi. În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.
Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonuslui fizic și psihic. În al doilea rând, prin schimbarea orei în ultima duminică din martie se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.
În prezent, mecanismul prin care se schimbă ora, în preajma echinocțiilor de primăvară și de toamnă, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.
Trecerea la ora de vară în România
România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932. Între anii 1943-1979 practica schimbării orei a fost suspendată. În anul 1997 România a intrat în rândul celorlalte țări europene care aderau la ora de vară în ultima duminică din luna martie, iar acest lucru este valabil și în prezent.
La începutul lunii martie, în 2018, mai mulţi parlamentari români au dorit renunţarea la ora de vară. Deputatul PMP (Partidul Mișcarea Populară), Marius Paşcan, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune renunţarea la schimbarea orei, motivând că aceasta are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi că perturbă transportul feroviar şi aerian.
„Introdusă în anul 1916, ca o necesitate impusă de condiţiile economice generate de Primul Război Mondial, ora de vară a avut drept scop crearea unei economii în privinţa consumului de energie electrică şi termică”, potrivit expunerii de motive.
Iniţiatorul preciza că studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu generează economii din punct de vedere energetic şi provoacă un puternic disconfort asupra marii majorităţi a populaţiei, iar modificarea orei generează perturbări ale transportului feroviar şi aerian, spunea iniţiatorul.
În 2017, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European publică un studiu potrivit căruia nu există niciun efect pozitiv al schimbării orei. În schimb, cercetarea scoate în evidenţă existenţa unor efecte negative asupra sănătăţii umane, agriculturii şi siguranţei în traficul rutier.
Când se renunță la schimbarea orei
Pe 26 martie 2019, eurodeputaţii au votat, cu o largă majoritate, pentru renunțarea la ora de vară în Uniunea Europeană începând cu anul 2021. Un număr de 410 eurodeputaţi au votat pentru propunere, 192 împotrivă şi 51 s-au abţinut.
În conformitate cu o propunere adoptată la începutul acestei luni şi de Comisia pentru transport şi turism a Parlamentului European, statele membre UE vor renunţa la practica de a-şi schimba ora de două ori pe an şi vor decide dacă preferă să rămână la ora standard sau de iarnă sau să menţină permanent ora de vară.
Pe de altă parte, ţările care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. În plus, eurodeputaţii vor ca statele membre să se coordoneze în aşa fel încât să nu existe un impact negativ asupra pieţei unice.
Cum suntem afectați când se schimbă ora
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.
Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.
Anul acesta, pe 20 martie, a fost echinoctiul de primavara.
Foto: Shutterstock