ComenteazăFactori-cheie în alegerea locuinței
Nu doar riscul contează atunci când vine vorba de alegerea unui loc sigur de locuit. La fel de importantă este și reziliența, capacitatea unei comunități de a se redresa în urma adversităților.
Firma de modelare climatică AlphaGeo analizează 28 de factori decisivi dictați de schimbările climatice, de la speranța de viață până la cheltuielile pentru infrastructură, pentru a evalua vulnerabilitatea reală a unei locații în fața schimbărilor climatice.
Suprapunerea riscului și a rezilienței oferă o imagine asupra viitorului unei comunități. Aceasta arată de ce un loc este poziționat să prospere sau să se confrunte cu dificultăți, având în vedere că schimbările climatice nu vor fi un dezastru singular, ci o succesiune de stresuri, unele mici, altele devastatoare.
În general, oamenii se gândesc la școli bune, străzi sigure sau locuri de muncă atractive atunci când aleg unde să locuiască. Însă pe măsură ce riscurile climatice cresc inexorabil, capacitatea comunității de a se redresa în urma unui dezastru legat de climă – sau chiar a unei furtuni puternice – va începe să cântărească tot mai mult în valoarea unei locuințe.
Factori care influențează reziliența
Reziliența poate fi împărțită în patru categorii principale: Infrastructură, Putere economică, Buna Guvernare și Coeziune socială.
Fiecare dintre aceste categorii se consolidează reciproc. De exemplu, o infrastructură fizică bună – cum ar fi o rețea electrică fiabilă sau un dig nou – protejează oamenii și afacerile care creează locuri de muncă și, implicit, veniturile din taxe.
AlphaGeo analizează factori precum inegalitatea veniturilor și datoriile gospodăriilor pentru a evalua cât de unită este o comunitate. De asemenea, guvernele locale care funcționează bine contribuie la reziliență.
Firma estimează cum diferiți factori, precum un sistem eficient de gestionare a apelor pluviale în timpul unei ploi torențiale, ar putea compensa riscurile unei comunități.
Riscul versus reziliența
Riscul nu înseamnă doar un dezastru care se întâmplă o dată la un secol. Este vorba și de expunerea zilnică la fenomene meteorologice extreme, fum provenit de la incendii de vegetație, ploi torențiale, grindină și inundații în zonele interioare.
Chiar și așa-numitele „refugii climatice” din SUA precum Asheville, Carolina de Nord, suferă în urma dezastrelor precum uraganul Helene.
Expertul Alice Hill, fost oficial în administrația Obama, afirmă: „Niciun loc nu este deosebit de sigur. Dar unele locuri sunt mai sigure decât altele”.
O reziliență ridicată poate compensa un risc ridicat. Olanda este un exemplu în acest sens. Țara și-a organizat societatea în jurul protecției împotriva inundațiilor, investind miliarde de dolari în mii de kilometri de diguri conectate la baraje și stăvilar pentru a ține în frâu Oceanul Atlantic și a controla inundațiile fluviale.
Orașe din întreaga lume urmează exemplul Olandei. New York instalează stăvilare în jurul Manhattan-ului și transformă zonele de coastă vulnerabile în bariere împotriva valurilor de furtună.
Astfel, Boston va cheltui peste un miliard de dolari pentru a-și proteja cei 75 de kilometri de coastă. Orașe din interior, de la St. Louis la Duluth, Minnesota, își reproiectează sistemele de drenaj pentru o lume mai umedă.
Costurile pentru a face față schimbărilor climatice vor continua să crească pentru orașe. Lauren Sorkin, cofondator al organizației nonprofit Resilient Cities Network, care ajută orașele să facă față impactului climatic, afirmă: „Calcularea riscului este ușoară. Gestionarea riscului este partea dificilă”.
Cei 28 de factori decisivi pentru a evalua vulnerabilitatea și reziliența unei comunități în fața schimbărilor climatice sunt:
- Expunerea la fenomene meteorologice extreme, precum uragane, inundații, incendii de vegetație etc.
- Riscul de inundații
- Creșterea nivelului mării
- Surgențele de furtună (impactul furtunilor din Atlantic, al uraganelor etc.)
- Riscul de incendii de vegetație (frecvență și intensitate)
- Riscul de secetă
- Așa-numitele „bombe de ploaie”, adică precipitații intense, dar de scurtă durată
- Furtunile cu grindină
- Inundațiile interioare (provocate de râuri, cursuri de apă și drenaj deficitar)
- Calitatea aerului (fumul incendiilor de vegetație sau riscurile de poluare)
- Subzistența terenurilor (scufundarea solului care agravează inundațiile)
- Inundațiile de maree (inundații cauzate de creșterea mareelor)
- Riscul de căldură (impactul temperaturilor ridicate, al valurilor de căldură)
- Infrastructura fizică (electricitate fiabilă, sisteme de protecție împotriva inundațiilor, diguri, drenaj)
- Gestionarea apelor pluviale (sisteme eficiente de gestionare a precipitațiilor abundente)
- Investițiile în apărarea împotriva inundațiilor (de exemplu, ziduri de apărare împotriva inundațiilor, diguri, porți de maree, pompe)
- Reziliența rețelei energetice (sisteme energetice robuste în caz de dezastru)
- Infrastructura de îngrijire a sănătății (capacitatea de a răspunde la efectele asupra sănătății legate de climă)
- Forța economică (creșterea veniturilor, diversitatea economică, oportunități de angajare)
- Coeziune socială (legături comunitare, rețele sociale și sprijin reciproc)
- Buna guvernanță (administrație locală receptivă, cu planuri de reziliență)
- Programele de pregătire a comunității (de exemplu, programe Firewise în zonele predispuse la incendii de vegetație)
- Disponibilitatea asigurărilor (asigurări stabile și accesibile pentru locuințe)
- Investiții financiare locale (angajament față de reziliența la schimbările climatice prin obligațiuni sau creșteri de taxe)
- Reinvestiții în infrastructuri reziliente (investiții publice inteligente pentru adaptarea la riscurile climatice)
- Legi de zonare pentru reziliența la schimbările climatice (de exemplu, construirea pe terenuri mai înalte, zone de control al inundațiilor)
- Programe comunitare de adaptare (cum ar fi ridicarea caselor în zonele inundabile sau refacerea zonelor umede)
- Implicarea publicului în planificarea rezilienței (implicarea cetățenilor în eforturile de adaptare la schimbările climatice)
Acești factori se combină pentru a forma o imagine cuprinzătoare a capacității unei comunități de a rezista și de a se recupera în urma provocărilor legate de climă.
Exemple de comunități reziliente din SUA
Două comunități, situate la aproape 5.000 de kilometri distanță una de cealaltă, arată ce ar putea fi necesar pentru a prospera în fața adversităților viitoare.
- Norfolk, Virginia
Norfolk este un oraș expus unui risc ridicat de uragane, inundații costiere și interioare, precum și de creștere a temperaturii. Cu toate acestea, AlphaGeo îi acordă un scor ridicat de reziliență datorită rețelei energetice, sistemului de sănătate, infrastructurii și creșterii economice.
Oficialii orașului au lansat unul dintre cele mai agresive eforturi de reziliență climatică din țară. Norfolk a început să integreze creșterea nivelului mării în planificarea și zonarea sa încă din 2013, publicând un plan detaliat până în 2100 trei ani mai târziu.
În 2023, orașul a semnat un acord cu Corpul de Ingineri al Armatei SUA pentru un proiect de 2,7 miliarde de dolari care va proteja zonele centrale ale orașului cu aproximativ 14 kilometri de ziduri și diguri împotriva inundațiilor, 11 porți de maree și 10 stații de pompare.
În zonele unde apa nu poate fi oprită, orașul se concentrează pe minimizarea daunelor. Oficialii vor să ajute la ridicarea caselor, umplerea subsolurilor cu nisip și mutarea echipamentelor electrice sau mecanice. Un nou cod de zonare încurajează construcția pe terenuri mai înalte.
Kyle Spencer, ofițerul șef de reziliență al orașului, afirmă: „Norfolk este centrul de securitate al lumii. De aceea trebuie să facem acest lucru să funcționeze”.
- Placer County, California
Placer County se confruntă cu un risc extrem de incendii și secetă, dar se numără și printre cele mai reziliente zone.
Deși are mai mulți copaci morți și case în apropierea marginii pădurii decât aproape orice alt comitat din California, Placer are și cele mai multe comunități înscrise în Firewise, un program național voluntar pentru întărirea caselor împotriva incendiilor de vegetație.
Guvernul local cheltuiește zeci de milioane de dolari pentru gestionarea pădurilor și eforturi de reziliență pentru a preveni următorul incendiu major.
Kerri Timmer, coordonatorul regional pentru sănătatea pădurilor din Placer County, spune că programele care odată durau cinci ani sunt acum realizate în 18 luni, iar comitatul nu mai așteaptă granturi, ci începe noi programe chiar în timp ce solicită mai multe fonduri.