Singura certitudine despre vremea în timpul Jocurilor Olimpice de vară este că nu există cu adevărat nicio certitudine!

Olimpiada de la Paris a început pe ploaie torențială, a urmat o săptămână de căldură toridă și una cu soare plăcut. La final, termometrele au arătat, din nou, până 35 de grade Celsius.

Căldura extremă este o amenințare din ce în ce mai mare pentru sportivii de elită, cazurile de epuizare și insolație devenind mai frecvente pe măsură ce poluarea cu combustibili fosili a împins temperaturile și umiditatea la limita suportabilității.

Spectatorii, în special cei care zboară din zone cu climă mai rece, sunt, de asemenea, vulnerabili la căldura extremă.

CarbonPlan a descoperit că până în 2050, stresul termic în aproape toate orașele din partea de est a SUA va trece cu mult peste limita de 82,1 grade Fahrenheit, dincolo de care experții recomandă anularea evenimentelor sportive.

Cu alte cuvinte, desfășurarea Jocurilor de vară în aceste orașe ar reprezenta un risc imens pentru sănătate pentru sportivi.

Jocurile desfășurate în 1996 la Atlanta pur și simplu nu ar fi posibile în 2050.

O mare parte din estul Chinei, inclusiv Beijing și Shanghai, ar fi cu mult peste limită, la fel ca și Hong Kong și zone uriașe din Asia de Sud-Est.

Sugestiile de modificare a calendarului Jocurilor Olimpice de vară, astfel încât să nu coincidă cu căldura maximă, sunt din ce în ce mai puternice, și s-a mai făcut și înainte.

Sydney a organizat Jocurile din 2000 în septembrie și octombrie, în timpul primăverii emisferei sudice. Rio de Janeiro din Brazilia a organizat Jocurile din 2016 în august, când temperaturile sale de iarnă au o medie confortabilă.

Orașele din nord-vestul Europei – precum Londra, Oslo și Stockholm – pot deveni mai atractive pentru eveniment, în timp ce orașele mediteraneene – inclusiv Palermo din Sicilia sau Sevilla din Spania – sunt peste prag.

Orașele înalte din America de Sud ar putea deveni, de asemenea, mai atrăgătoare, pe măsură ce temperaturile globale se cresc.

Următoarele Jocuri de vară vor fi la Los Angeles, un oraș a cărui temperatură este plăcut moderată de răcorosul Oceanului Pacific.

Jocurile din 2032 sunt programate pentru Brisbane, statul Queensland, nordul Australiei, un oraș care devine atât de cald vara, încât va organiza evenimentul în timpul iernii, la sfârșitul lunii iulie, având în vedere că atunci este vară pentru mare parte din lume.

Peste 10 țări și-au exprimat interesul să găzduiască Jocurile Olimpice de vară din 2036, potrivit rapoartelor, dar numai 6 și-au făcut ofertele publice sau oficiale: India își dorește orașul vestic Ahmedabad și Indonezia, pentru noua capitală aflată în construcție, Nusantara. Qatar participă Doha, în timp ce Turcia licitează pentru Istanbul. Polonia și Chile își propun capitalele, Varșovia și Santiago.

Aproape toate vor depăși, la un moment dat, limita stresului termic, arată datele CarbonPlan. Doar Santiago este sub prag pe tot parcursul anului, inclusiv în cea mai călduroasă parte a verii.

Ahmedabad și Doha ar depăși cu mult limita în lunile de vară.

„Organizați evenimentele noaptea sau dis-de-dimineață”

„În mare parte a lumii, cea mai mare temperatură a anului coincide, din păcate, cu momentul în care au loc în mod obișnuit Jocurile Olimpice de vară”, a declarat Oriana Chegwidden, cercetător climatic la CarbonPlan.

„Căldura ar putea într-adevăr să prezinte riscuri semnificative în țările care vor licita pentru Jocurile Olimpice din 2036”, a insistat ea.

Ea a spus că riscurile de căldură ar putea fi reduse cu câteva măsuri simple: „De exemplu, ar putea atenua riscurile de căldură organizând evenimente noaptea sau dimineața devreme, când este mai răcoare”.

Și a adăugat că țările ar putea lua în considerare licitarea pentru orașe cu climă mai rece, cum ar fi cele de la altitudini mai mari.

Au fost gazde o dată. S-ar putea să nu mai fie din nou

Unele dintre orașele care au găzduit deja Jocurile de vară vor depăși cu mult temperaturile sigure până în 2050.

La Beijing, care a fost gazdă în 2008, ar fi mult prea cald și umed, cu stresul termic prognozat să depășească 90 puncte. La Atena, Roma, Atlanta, Tokyo și Seul ar fi, de asemenea, prea cald, la fel ca și la Barcelona.

Orașele din emisfera sudică, Sydney și Brisbane din Australia, precum și Rio de Janeiro, au ajuns din punct de vedere tehnic pe lista „fierbinte”, ar putea găzdui JO în sezoanele lor mai reci.

La Tokyo 2020 – desfășurată în 2021 după ce pandemia de COVID, a întârziat Jocurile, stresul termic trecând cu mult peste pragul de siguranță, depășind 89 de grade.

1 din 100 de sportivi a suferit boli legate de căldură în Tokyo. În mod extraordinar, nicio persoană nu a fost internată în spital, în parte datorită pregătirilor Japoniei.

Pe măsură ce a devenit clar că loviturile extreme vor lovi capitala japoneză, un oraș dens construit de zgârie-nori care captează căldura urbană, organizatorii au mutat maratonul în orașul mai rece și muntos Sapporo. Chiar și așa, șase alergători au suferit de insolație.

Soluția unui expert japonez

Yuri Hosokawa, profesor asistent de științe sportive la Universitatea Waseda din Japonia, a condus planul de răspuns la căldură la Sapporo: „Insolația prin efort, cea mai gravă formă de boală termică. Trebuie să ne asigurăm că persoana este tratată imediat, în mod ideal în 30 de minute de la colaps”.

Hosokawa și echipele lui au tratat cazurile de insolație și epuizare prin căldură prin scufundarea oamenilor în băi de gheață, pentru a le scădea temperatura corpului.

Unii sportivi din Tokyo ezitau să facă o baie cu gheață și au fost înveliți cu prosoape care fuseseră înmuiate în apă rece ca gheața.

Hosokawa este unul dintre mulți experți care solicită comunităților sportive la nivel global să schimbe modul în care sunt programate sporturile, dar și să relaxeze anumite reguli.

Permiterea mai multor înlocuiri într-un meci de fotbal pentru a preveni suprasolicitarea periculoasă a sportivilor este un exemplu simplu.

„Îmi place sportul și vreau ca și copiii mei să facă sport când vor crește. Dar dacă vrem să facem asta, trebuie să ne gândim serios la schimbările și programarea regulilor”, a declarat expertul.

Urmărește-ne pe Google News