Concluzia celor care au testat lumea virtuală este că aceasta poate avea efecte foarte bune în lumea reală în ceea ce privește modul în care sunt administrate orașele, pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, scrie platforma Bloomberg Cities Network. Platforma aparține Bloomberg Philantropies, ONG-ul lui Michael Bloomberg, fost primar al orașului New York pentru trei mandate consecutive.

Din SF în realitate

Metaverse-ul este o lume virtuală în care utilizatorii folosesc avataruri prin intermediul cărora trăiesc diverse experiențe interactive fără a fi prezenți fizic în acel loc. Cineva poate sta, în realitate, în sufragerie, pe canapea, dar virtual să bea o cafea în vârful turnului Eiffel, de exemplu.

Termenul nu este nou și nici măcar nu provine din știință sau tehnologie. Ci din science-fiction. Scriitorul Neal Stephenson l-a inventat în 1992, odată cu publicarea celui de-al treilea roman al său, „Snow Crash”. Metaverse-ul lui Stephenson descrie un mediu urban virtual distopic, în care oamenii interacționează într-o altă realitate cu avatare.

30 de ani mai târziu, Metaverse-ul devine real, într-o formă sau alta. Până acum, a fost folosit mai ales pentru jocurile video, dar interesul pentru ceea ce Stephenson a anticipat că va fi succesorul internetului a crescut din toamna trecută, după decizia Facebook de a-și schimba numele în Meta și de a crea propriul Metaverse.

O industrie de miliarde

Specialiștii estimează că Metaverse-ul va deveni o industrie de 800 de miliarde de dolari în următorii doi ani, în condițiile în care companii precum Facebook, Apple sau Microsoft continuă să investească în ea. De altfel, Samsung și Nike și-au creat propriile spații de retail în Metaverse, iar Ralph Lauren a lansat o colecție digitală de haine pe platforma de realitate virtuală Roblox.

Autoritățile locale din orașele lumii s-au inspirat din aceste practici și au decis să meargă cu realitatea virtuală dincolo de jocuri video.

Cum vrea Seul să-și plătească cetățenii taxele la primărie printr-un avatar

Un astfel de oraș este Seul, capitala Coreei de Sud. Este primul care a anunțat că urmează să-și mute toate serviciile publice pe care le oferă în Metaverse. Platforma Metaverse Seoul se va lansa până la sfârșitul acestui an și va fi un fel de ecosistem pentru toate domeniile administrației municipale, economic, cultural, turism, educație. Acesta va fi dezvoltat treptat, pe următorii cinci ani, conform unui plan bine pus la punct de municipalitate.

Când Metaverse Seoul va fi disponibil, rezidenții își vor pune căștile și ochelarii de realitate virtuală și vor vedea o transpunere identică a primăriei și a pieței din fața ei. De acolo, vor putea păși, tot virtual, în instituție și vor interacționa cu avatarurile angajaților. În Metaverse, cetățenii vor primi consiliere, vor putea preda sau cere documente și vor plăti taxe.

Cele mai importante atracții turistice se vor muta și ele în virtual: Gwanghwamun Plaza, Palatul Deoksugung, Piața Namdaemun. Una dintre cele opt porți istorice ale Seulului, demolată de zeci de ani, va fi reconstruită cu ajutorul realității augumentate tot în Metaverse.

1.600 de avataruri la petrecerea de Anul Nou, în 2021

Autoritățile vor ca festivalurile, precum cel al lanternelor, să fie organizate virtual, pentru ca mai mulți oameni din jurul lumii să poată participa.

Ideea a pornit după un proiect-pilot. Bosingak Belfry, pavilionul tradițional în care se trag clopotele care anunță sfârșitul unui an, a fost replicat virtual în 2021. Așa a intrat o parte dintre cetățenii orașului Seul în 2022, din cauza restricțiilor cauzate de pandemia de COVID-19. În jur de 1.600 de avataruri au participat în Metaverse la diversele activități culturale organizate cu ocazia Anului Nou, inclusiv 300 care au tras clopotele virtual.

Unul dintre cele mai conectate orașe

Platforma este construită printr-un parteneriat public-privat, care implică peste 700 de companii, primăria și alte autorități locale din Coreea de Sud care vor avea, de asemenea, acces la tehnologia folosită de Seul. Întregul proiect costă aproape 34 de milioane de dolari, potrivit The Washington Post.

Oficialii sunt conștienți că acest mod de a accesa serviciile publice ale orașului nu este potrivit pentru toți, dar speră că în acest fel să ajungă mai ales la tineri, un public mai dificil.

„Câteodată, tinerii ezită să meargă, de exemplu, să vorbească cu un consilier din cauza presiunii sociale și a distanței fizice”, explică Youngmi Lee, șeful echipei care se ocupă de Metaverse Seoul.

Lee se gândește și cum să facă platforma mai prietenoasă pentru toți rezidenții, inclusiv pentru cei aflați într-o situație vulnerabilă sau cu dizabilități. Primăria vrea să investească și în programe de educație digitală pentru cetățeni, în special pentru cei în vârstă, și să le ofere telefoane mobile grupurilor marginalizate, pentru a folosi și ei Metaverse-ul.

Seul este deja unul dintre cele mai conectate orașe, cu peste 95% din cele 10 milioane de cetățeni cu acces la servicii 4G sau 5G. Orașul oferă acces WiFi gratuit în peste 100 de puncte și poate fi deja vizitat virtual la o scară mai mică.

Scopurile principale ale platformei este de a face mai ușor pentru cetățeni să intre în contact cu autoritățile, dar și cu ei înșiși, și de a elimina orice constrângere de timp, spațiu și limbă.

Copii ale orașelor la scară reală pentru ca toți cetățenii să vadă cum arată efectiv un proiect municipal

Cu ajutorul Metaverse-ului, o altă oportunitate pentru autorități este de-ai implica mai mult pe oameni în deciziile locale. Asta vrea să facă orașul New Rochelle din New York, SUA. Folosește realitatea virtuală pentru a combate o problemă cu care se confruntă orice autoritate: când aceasta vrea, de exemplu, să realizeze o nouă construcție, este dificil pentru cetățeni să-și dea seama în ce fel va arăta sau ce schimbări va implica uitându-se doar la niște desene. Asta duce la un feedback redus din partea lor.

Astfel, New Rochelle a construit o platformă numită NRVR (New Rochelle Virtual Reality), unde rezidenții pot vedea cum vor arăta efectiv schimbările propuse de municipalitate. Este un proiect diferit de Metaverse-ul din Seul. NRVR este limitat la anumite proiecte pe care le dezvoltă orașul.

„Oamenii înțeleg conceptual ceea ce le arăți, dar este altceva să înțelegi cum se va simți spațiul, cum va funcționa și cum vor interacționa cu el”, spune Adam Salgado, responsabil cu dezvoltarea proiectului, pentru Bloomberg Cities Network.

New Rochelle își propune acum să transforme o autostradă cu șase benzi într-o rețea de „străzi complete”. Asta implică o șosea pentru mașini, dar și benzi pentru biciclete pe fiecare sens și mai multe treceri de pietoni. Reprezentanții primăriei au mers la evenimente publice și festivaluri sau chiar la ceremonia de aprindere a luminițelor de Crăciun pentru a afla părerile cetățenilor. Aceștia au purtat o cască de realitate virtuală care i-a făcut să se simtă în mijlocul noului proiect.

Salgado crede că feedback-ul rezidenților este încurajator, în principal pentru că reacțiile au fost mult mai multe decât în mod normal.

Cum influențează schimbările climatice orașul în viitor?

Seul și New Rochelle nu sunt singurele orașe care se folosesc de realitatea virtuală, într-un fel sau altul.

Wellington, Noua Zeelandă, are un „geamăn” virtual, o replică exactă, cu ajutorul căruia cetățenii văd pe computer sau pe tabletă impactul schimbărilor climatice asupra orașului lor, conform proiecțiilor făcute de oamenii de știință pe mai multe scenarii. Datele sunt actualizate în timp real, în funcție de cum se schimbă mediul. Rezidenții pot vedea cum arăta orașul și în trecut.

Autoritățile locale speră ca această tehnologie să-i implice mai mult pe cetățeni în decizii. Vor, de asemenea, să înțeleagă și să implementeze proiecte astfel încât să protejeze mai bine mediul înconjurător.

Orlando, Boston și Las Vegas sunt orașe care și-au creat replici virtuale online, care să le permită autorităților să vadă scenarii ipotetice și impactul pe care l-ar putea avea clădirile noi sau modificările de străzi.

Santa Monica a devenit recent primul oraș din SUA care a intrat în Metaverse. Platforma este mai degrabă o aplicație în care utilizatorii adună tokene pe măsură ce se plimbă pe străzile orașului. Este asemănătoare jocului Pokemon Go.

Unele tokene de pe aplicația FlickPlay a orașului deblochează diverse experiențe digitale, în timp ce altele sunt oferite la schimb pentru obiecte reale din magazinele din zonă.

Barbados, o foarte mică țară din Caraibe, cu mai puțin de 300.000 de locuitori, a deschis o ambasadă în Metaverse, potrivit Bloomberg. Se află în Decentraland, acolo unde o bucată de teren costă până la 2,4 milioane de dolari și în care firme precum Gucci, Christian Dior și Ralph Lauren vând haine virtuale.

Primul Metaverse a apărut în anii 90

Metaverse-ul ca un concept de comunitate virtuală este folosit în jocurile video de mulți ani. Dar înainte de jocurile video a fost platforma LambdaMOO. Utilizatorii foloseau text, nu imagini.

Apoi, în anii 2000, s-a dezvoltat jocul Second Life. Jucătorii se plimbau sub formă de avataruri, discutau între ei și explorau. În 2013, jocul avea un milion de utilizatori, potrivit Hotnews. Acum are undeva la 200.000. După Second Life, au apărut World of Warcraft, Grand Theft Auto, Fortnite, jocuri video în care jucătorii interacționează cu spațiul virtual prin diverse personaje.

foto: 123rf.com

Vezi şi ce este metaverse și cum funcționează!

Urmărește-ne pe Google News