Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alte grupuri de ajutor au îndemnat autorităţile din Libia să oprească îngroparea victimelor inundaţiilor în gropi comune, spunând că acestea ar putea aduce o suferinţă psihică pe termen lung familiilor sau ar putea provoca riscuri la adresa sănătății, dacă sunt situate lângă apă.
Un raport al ONU spune că până acum peste 1.000 de oameni au fost îngropaţi în acest fel după ce Libia, o naţiune divizată de un deceniu de conflict şi haos politic, a fost lovită duminica trecută de ploaia torenţială care a provocat ruperea a două baraje.
„Corpurile sunt împrăştiate pe străzi și îngropate sub clădiri prăbușite”
Mii de oameni au fost ucişi şi alte mii sunt date dispărute.
„Corpurile sunt împrăştiate pe străzi, sunt aduse înapoi pe ţărm şi sunt îngropate sub clădiri prăbuşite şi moloz. În doar două ore, unul dintre colegii mei a numărat peste 200 de cadavre pe plaja de lângă Derna”, a declarat Bilal Sablouh, manager de criminalistică pentru Africa la Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC), într-un briefing de presă la Geneva.
Ibrahim al-Arabi, ministrul Sănătăţii din guvernul de vest al Libiei, cu sediul la Tripoli, a declarat pentru Reuters că este sigur că apele subterane sunt poluate cu apă amestecată cu cadavre, animale moarte, deşeuri şi substanţe chimice.
„Îndemnăm oamenii să nu se apropie de fântânile din Derna”, a spus el.
Mohammad al-Qabisi, şeful Spitalului Wahda din Derna, a spus că o unitate medicală de campanie îi tratează pe oamenii cu boli cronice care au nevoie de atenţie regulată. El a spus că există temeri că bolile transmise prin apă se vor răspândi, dar până acum nu a fost înregistrată niciun caz de holeră.
Misiunea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie din Libia a transmis că peste 5.000 de persoane au fost declarate presupuse moarte, cu 3.922 de decese înregistrate în spitale, iar peste 38.640 au fost strămutate din regiunea afectată de inundaţii.
Numărul real al morţilor ar putea fi mult mai mare, spun oficialii.
Temeri privind riscurile reprezentate de înmormântările în masă
„Ar trebui să ne fie frică de o epidemie. Mai sunt cadavre sub pământ… Acum sunt cadavre care încep să miroasă”, a spus Nouri Mohamed, în vârstă de 60 de ani, la o brutărie care oferă pâini gratuit.
Agenţia pentru sănătate a ONU, împreună cu CICR şi Federaţia Internaţională a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semiluna Roşie, au cerut ca înmormântările să fie gestionate mai bine.
„Îndemnăm autorităţile din comunităţile afectate de tragedie să nu se grăbească cu înmormântări sau incinerări în masă”, a declarat Kazunobu Kojima, ofiţer medical pentru biosecuritate şi biosecuritate în Programul OMS pentru Situaţii de Urgenţă în Sănătate.
Acesta a cerut morminte individuale, demarcate şi documentate, spunând că înmormântările pripite ar putea duce la suferinţă mintală pentru familii, precum şi probleme sociale şi juridice.
Cadavrele victimelor traumei în urma dezastrelor naturale nu au reprezentat „aproape niciodată” o ameninţare pentru sănătate, se spune, cu excepţia cazului în care se aflau în sau lângă surse de apă dulce.
„Aduceţi-ne saci pentru cadavre”
Un medic din Derna a spus săptămâna aceasta că au fost făcute fotografii cu cadavre neidentificate înainte de înmormântare, în cazul în care rudele le-ar putea identifica ulterior.
Raportul ONU de joi spunea că peste 1.000 de cadavre în Derna şi peste 100 în Al Bayda, un alt oraş de coastă afectat de inundaţii, au fost îngropate în gropi comune.
Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), care are o echipă de 100 de oameni în Libia, a declarat că gestionarea cadavrelor este cea mai presantă preocupare.
„Am auzit de la echipa mea că există gropi comune unde lucrătorii de salvare făceau apel: «Nu ne aduceţi mâncare, nu ne aduceţi apă, aduceţi-ne saci pentru cadavre»”, a spus Ahmed Bayram de la NRC.
CICR a trimis vineri un zbor de marfă către Benghazi, cel mai mare oraş din estul Libiei, cu 5.000 de saci de cadavre. Au venit şi alte ajutoare din străinătate.
„Statul nu ne folosește la nimic”
Unii locuitori au fost frustraţi de faptul că propriile autorităţi fracturate ale Libiei nu acţionează mai repede.
„Statul nu ne foloseşte la nimic”, a spus Saad Rajab Mohamed al-Hasi, un ofiţer de securitate în vârstă de 50 de ani care locuieşte în Susah, un oraş aflat la aproximativ 60 km distanţă, care a fost şi el afectat de inundaţii.
„Acum sunt în stradă cu copiii şi soţia mea”, a spus acesta.
Şeful ONU, Martin Griffiths, a declarat în cadrul briefingului de la Geneva că Libia are nevoie de echipamente pentru a găsi oameni prinşi în nămol şi clădiri deteriorate, precum şi asistenţă medicală primară pentru a preveni un focar de holeră.
Foto: Profimedia Images