Orașul industrial cenușiu, transformat radical cu bani europeni. „Prețul mediu al unui apartament s-a triplat în opt ani”

Industria de profil a continuat să se dezvolte acolo în perioada interbelică și în comunism, dar după Revoluție uzinele au intrat în declin, iar orașul s-a prăbușit, cunoscând o depopulare masivă. În ultimii ani, Reșița a renăscut în special datorită proiectelor finanțate cu fonduri europene, „înghițind” sau fiind în curs de a atrage sute de milioane de euro. 

Ioan Popa, actualul primar al municipiul reședință de județ din Caraș-Severin, s-a făcut remarcat în anii 2000 ca antreprenor, dezvoltând brandul de paste făinoase Monte Banato. În 2007, Ziarul Financiar plasa Monte Banato drept al treilea jucător pe piața pastelor făinoase din România, Popa încasând 10 milioane de euro, la vremea respectivă, pentru vânzarea a 60% din acțiunile companiei. Pentru dezvoltarea brandului de paste făinoase, Ioan Popa a ajuns să fie supranumit „Nelu Tăiețelu”. 

În 2016, milionarul bănățean a decis să candideze, din partea PNL, pentru funcția de primar al Reșiței. Popa a câștigat alegerile în fața candidatului PSD la o diferență de doar 500 de voturi. Instalat în funcție, Popa a intrat în primărie „cu buldozerul” și în șase luni a dat afară 280 de oameni. 

Recomandări

Carisma în țara lui Guță și Borcea: cazul Marcel

„În iunie 2016, când am ajuns în primărie, nu aveam niciun studiu de fezabilitate pregătit, nicio documentație de atribuire pentru lucrări de investiții, ca să pornim de undeva. Nimic, zero. Am găsit în lucru vreo trei lucrări pe PNDL, pe fonduri guvernamentale, dar care erau blocate de doi ani”, își aduce aminte Popa.

În plus, susține primarul Reșiței, Strategia de Dezvoltare Urbană, obligatorie pentru accesarea fondurilor europene, „era un document de vreo 300 de pagini, făcut de o firmă din comuna nu știu care din județul Teleorman”. 

„Când l-am lecturat, am găsit și că în Reșița sunt circa 480.000 de șomeri. Deci oamenii probabil au luat ceva de la nivel național, care era statistica cu șomajul pe țară, și era un document care nu spunea absolut nimic. De urgență am angajat o firmă din Timișoara care să ne refacă strategia de dezvoltare”, explică Ioan Popa. 

Fritz s-a dus să-și ia notițe

„Revoluția” începută în 2016 de Ioan Popa la Reșița a început să dea rezultate în oraș încă din primul mandat al lui Popa, iar edilul, ales la limită în 2016, a fost reales în 2020 cu peste 75% din voturi. Dezvoltarea orașului a fost atât de vizibilă încât, imediat după ce a fost ales primar al Timișoarei, Dominic Fritz s-a dus să îi ceară sfaturi lui Popa. 

Recomandări

Capcanele imobiliare pe care să le eviți la achiziția unei locuințe. Arhitect Radu Negoiță: „Apartamente la 35.000 de euro sunt posibile doar dacă le faci de 10-15 mp bucata” I Interviu

„Reșița are un primar care tocmai a fost reales cu o largă majoritate. Când a câștigat prima dată, acum patru ani, a spus la fel ca și mine că vrea să facă curățenie și în primărie, a eficientizat foarte mult primăria, a restructurat tot aparatul, și acum se văd deja rezultatele. Pentru mine e important să învăț din experiența celor care au mai trecut printr-un proces de reformă, pentru că e clar că Primăria Timișoara are nevoie de reforme foarte mari”, a spus Fritz. Acum, Popa candidează pentru al treilea mandat și nu are emoții.

Secretul succesului de la Reșița

Ioan Popa a explicat pentru Libertatea cum a reușit să atragă fonduri europene de sute de milioane de euro, în condițiile în care, în 2016, Reșița avea un buget de 23 de milioane de euro, din care 3 milioane erau pentru investiții și 20 de milioane de euro pentru funcționare. 

„Cheia succesului e să-ți faci echipe. Noi am adus 18 persoane la proiecte europene, 15 la investiții, 12 la achiziții publice. Acele direcții și acele servicii care generează investiții și generează rezultate trebuie întărite la maximum și trebuie diminuate cele care sunt doar ronțăitoare de bani. De exemplu, când eu am venit la primărie aveam 570 de asistați sociali, iar astăzi sunt sub 100. Cum s-a ajuns aici? La fiecare târg de forță de muncă i-am obligat pe cei de la Asistență Socială să-i ia pe oameni (n.r. – asistații sociali) să-i ducă să-și caute de lucru. Dacă au refuzat două joburi, le-am tăiat asistența socială”, explică „Nelu Tăiețelu”. 

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

O altă decizie care s-a dovedit de succes pentru Reșița a fost întocmirea de proiecte pentru trei direcții majore: educație, sănătate și mobilitate urbană. Astfel, toate școlile și grădinițele din oraș au fost reabilitate cu bani europeni și s-au făcut pași importanți pentru construirea unui nou spital. În domeniul mobilității urbane, Primăria Reșița a modernizat bulevardul care traversează orașul, iar lucrările de reintroducere a tramvaiului, desființat în 2011, sunt aproape de finalizare, Reșița fiind, practic, primul oraș din România care reintroduce tramvaiul.  

13 tramvaie noi și 24 de autobuze electrice

„În 2011, tramvaiul a fost abandonat, s-au tăiat liniile, s-au tăiat vagoanele, s-a vândut depoul și s-a dat transportul urban unei firme private din Târnăveni, căreia îi ardeau autobuzele prin oraș. Am scos firma din oraș, am adus autobuze second-hand ca să facem trecerea până când vom reuși să facem un proiect serios de mobilitate urbană. Am făcut un proiect de 80 de milioane de euro care include modernizarea depoului de tramvai, stații de redresare, stația intermodală, refacerea a 18 kilometri de linie cale și am tratat trama stradală din bloc în bloc. Am achiziționat 13 tramvaie noi, 24 de autobuze electrice, 10 sunt venite, 14 urmează să vină prin PNRR”, explică primarul din Reșița. 

Tot pe partea de mobilitate urbană, Reșița a obținut o finanțare europeană de 28 de milioane de euro, planul fiind spectaculos. „E un proiect de mobilitate alternativă în care refacem funicularul, acest pod metalic de 520 de metri, facem piste de bicicletă, bungee jumping deasupra râului, tiroliană, un perete de cățărare în jurul unui stâlp, sub el promenadă și coborâm în zona Mociur, unde vor fi niște dezvoltări imobiliare private mari, și ne ducem pe malul drept al Bârzavei până în Govândari. Proiectul are și șase poduri pietonale metalice, ca să putem să jonglăm pe Bârzava între un mal și celălalt. Cred că va fi un proiect care va aduce foarte multă diversitate în circulația cetățenilor în oraș”, susține Ioan Popa.

Sute de profesori, trimiși la schimburi de experiență în Europa

În domeniul educației, pe lângă reabilitarea și dotarea școlilor și grădinițelor, plus construirea unei grădinițe noi, proiecte în care s-au investit aproximativ 50 de milioane de euro, a fost dezvoltat un proiect, tot din bani europeni. „Am câștigat un proiect Erasmus, prin care 400 de cadre didactice vor face formare profesională în Europa. Primele 27 au plecat deja. În următorii doi ani, prin acest proces, vor merge în Olanda, în Norvegia, în Finlanda. Totul cu bani europeni”, explică primarul Reșiței. 

Pentru a sublinia rolul jucat de apartenența României la Uniunea Europeană, primarul Popa spune că, de la un buget de pornire de 23 de milioane de euro, cu 3 milioane pentru investiții, Reșița a ajuns în 2023 la un buget de 84 de milioane de euro, din care 26% pentru funcționare și 74% alocat investițiilor. 

„Evident că zona de investiții a fost și este asigurată preponderent, în continuare, de fonduri europene, fonduri norvegiene sau fonduri naționale. Avem bugete, atrase și consumate în cea mai mare măsură, de circa 160 milioane de euro în primul mandat. Pe noul ciclu financiar, 2021-2027, avem în derulare sau în pregătire, fonduri pe care urmează să le accesăm de circa 400 de milioane de euro”, arată primarul Reșiței. 

Proiect pentru un spital de 230 de milioane de euro

Pentru că Spitalul Județean Reșița, aflat în gestiunea Consiliului Județean Caraș-Severin, este vechi și împărțit în trei clădiri, Primăria Reșița și consiliul județean au ajuns la concluzia că, în locul unei investiții în reabilitare, soluția e construirea unui spital nou, a cărui valoare este estimată la 230 de milioane de euro, din care 140 de milioane de euro sunt construcții-montaj și restul dotări. 

„Hotărârea aceasta de a face un spital nou a fost o decizie curajoasă și venită într-un moment în care am avut de ales în ce direcție mergem. Am avut moștenit un proiect european de anvelopare a celor trei staționare. Erau 6 milioane de euro bani europeni și 7 milioane de euro contribuție proprie, pentru că anveloparea înseamnă termopane și polistiren, pe când noi acolo trebuia să facem scări, WC-uri, saloane. 

Am zis că nu investim în a reînvia morți. Facem ceva nou. S-a născut o polemică pe această temă, care are trei ani de zile și încă este motiv electoral de a ni se scoate ochii că n-am vrut să investim în sănătate. Investim în sănătate, dar nu în morgă”, susține Romeo Dunca, președintele Consiliului Județean, pe care primarul Reșiței îl prezintă ca „bunul meu prieten”.

„Am decis să facem împreună (n.r. – primăria și consiliul județean) un proiect pentru un nou spital județean, pe un teren de 12 hectare pe care primăria l-a pus la dispoziție. Am făcut o licitație, am pus câte un milion de euro fiecare pentru proiectare, am făcut o licitație, am avut nouă ofertanți, a câștigat o firmă care a făcut sediul Comandamentului NATO din Sibiu, care a făcut baza F-16 de la Câmpia Turzii, o firmă serioasă, cu 150 de angajați în proiectare în București. 

Am luat acești arhitecți care erau în echipa de proiectare a spitalului și ne-am dus la Strasbourg, unde, cu bunăvoința unui medic plecat de la Târgu Mureș, Lupescu, care lucrează acolo de 32 de ani, e practic șeful clinicii de acolo, am văzut un spital pediatric nou. Am făcut în luna următoare un alt demers și ne-am dus în Finlanda. Și am văzut un spital de 100.000 de metri pătrați și încă un spital pediatric, nou-nouțe amândouă, realizate de această firmă care a făcut în ultimii 20 de ani 12 spitale în Finlanda, Estonia și Polonia”, explică primarul Reșiței.

„Doar o tulburare politică poate să ne scoată de pe listă”

A rezultat un proiect pentru un spital de 40.000 de metri pătrați, cu 500 de paturi. Unitatea medicală are și autorizația de construcție eliberată, iar Primăria Reșița și Consiliul Județean Caraș-Severin așteaptă să depună cererea de finanțare pe un program finanțat de Ministerul Sănătății prin Banca Europeană pentru Investiții. Președintele CJ Caraș-Severin, Romeo Dunca, spune că spitalul ar putea rata finanțarea doar în urma unor jocuri politice, argumentele tehnice fiind clare, în favoarea Reșiței. 

„Clădirile actuale sunt depășite și nu au nicio șansă de a fi aduse la standardul necesar. Ajutăm Ministerul Sănătății prin reducerea numărului de paturi, noi astăzi avem 894 de paturi venim cu o structură suplă, unde reducem cheltuielile. Avem un proiect de la cap la coadă frumos. Doar o tulburare politică ar putea să ne scoată de pe o listă”, a explicat Romeo Dunca.

„E un proiect unic în România la ora asta”

Primăria Reșița nu s-a limitat la investițiile din bani europeni în oraș. Printr-o asociere cu Consiliul Județean Caraș-Severin, Consiliul Județean Timiș și Primăria Timișoara a fost realizat un proiect de modernizare a căii ferate care face legătura între Reșița și Timișoara. Despre acest proiect, primarul Reșiței spune că „e unic în România la ora asta”. 

„E un proiect care va deveni model, cu siguranță. Ne-am gândit cum să modernizăm calea ferată. O sută și ceva de kilometri îi parcurgi astăzi în două ore jumătate. E stupid. Sub 50 km/oră. Merge trenul astăzi mai încet decât mergea acum 80 de ani pe aceeași cale ferată”, spune Ioan Popa.

Primarul din Reșița a explicat cum a ajuns să iasă în afara orașului și să obțină finanțare din PNRR pentru acest proiect. „Am făcut un protocol Reșița, Consiliul Județean Caraș-Severin, Consiliul Județean Timiș și Timișoara. Protocolul ăsta ne-a dat posibilitatea să inițiem un proiect. Am pus fiecare câte un milion de euro pentru studiul de fezabilitate, master plan, studii. Fără să intru în detalii vă spun că am trecut și am generat legislație cu acest proiect. Astăzi suntem în faza în care ambele proiecte sunt definitivate. Timișoara-Voiteg îl predăm Ministerului Transporturilor să îl facă pe o axă pe care ei o vor identifica, iar noi vom scoate la licitație în următoarele luni Voiteg-Berzovia-Bocșa-Reșița. Suntem prinși în PNRR cu suma alocată 136 de milioane de euro”, spune „Nelu Tăiețelu”. 

Un alt proiect, în valoare de 40 de milioane de euro este dezvoltarea stațiunii turistice Semenic. „Un proiect important pe care îl avem, în valoare de 27 de milioane de euro, este regenerarea urbană a zonei Govândari, unde trăiește 65% din populația Reșiței. Toate aleile alea comuniste, cu băncile din fața scării, le vom sparge. Modificăm totul. Facem piațete mici, aducem mașinile în câteva parcaje în două nivele, unu la un metru și jumătate sub pământ și unu deasupra, astfel încât să creăm cât mai mult spațiu public pentru cetățeni”, mai explică primarul, care amintește în treacăt și de proiectul unui campus universitar dual în valoare de 25 de milioane de euro. 

Efectul investițiilor europene de la Reșița

Edilul din Reșița susține că efectul investițiilor europene din oraș este foarte vizibil în evoluția pieței imobiliare din oraș. „În 2016, prețul mediu al apartamentului în oraș era undeva la 25.000 de euro și piața era foarte aglomerată la vânzare. Astăzi, piața se duce undeva între 60.000-70.000 de euro. Practic s-a triplat în opt ani. Oamenii nu mai scot apartamente pe piață, pentru că nu vor să vândă, încep să se întoarcă la Reșița. Noi avem un parc industrial care este aproape plin. Am adus înapoi în patrimoniul orașului 10 hectare și facem acolo al doilea parc industrial. Avem doi investitori germani și fiecare vrea câte cinci hectare. Mi-am dorit să nu mai avem fabrici foarte mari, să nu mai avem fabrici peste 1.000 de angajați, pentru că pot crea probleme, pe termen mediu, în cazul în care lucrurile nu funcționează bine. Încerc să combin economia asta de tip industrial, inteligent, cu un pic de turism”, a punctează Popa. 

Peste 700 km de piste de biciclete în tot județul Caraș-Severin

Cu una dintre cele mai impădurite zone din România, județul Caraș-Severin are un potențial turistic uriaș. De altfel, Via Transilvanica are o lungime de 230 km în Caraș-Severin, fiind județul în care traseul are cea mai mare lungime. Văzând succesul pe care îl au pistele de biciclete în Europa, Consiliul Județean Caraș-Severin s-a asociat cu alte patru județe din regiunea de Vest, Arad, Hunedoara și Timiș, obținându-se o finanțare europeană pentru amenajarea a 1.700 km de piste de biciclete, dintre care 700 km doar în Caraș-Severin. 

„Ne-am asociat patru județe și am avut surpriza plăcută să luăm jumătate din suma de 280 de milioane de euro alocată pentru toată România. Noi, Carașul, am avut din nou surpriza plăcută să luăm jumătate din banii de pe regiune. Practic, un sfert din banii alocați pentru toată România vin în Caraș-Severin și vom face 719 km de piste de bicicletă. S-a încheiat licitația, am avut șase ofertanți. Suntem cu motoarele turate la maximum”, a explicat președintele CJ Romeo Dunca, potrivit căruia o parte din rețeaua de piste de biciclete va fi asfaltată, iar o parte, în parcurile naturale unde nu se poate turna asfalt, va fi de pământ. 

Uitându-se la proiectele realizate deja și la cele care sunt „pe țeavă”, primarul Reșiței, Ioan Popa, spune că fără fonduri europene nu ar fi reușit să facă mai nimic. 

„Nu aveam nicio șansă. Gândiți-vă, bugetul de investiții al primăriei era în 2016 de 3 milioane de euro. Dacă trebuia să punem banii deoparte, ca să adunăm 160 de milioane de euro, cât am investit din primul ciclu financiar, trebuia să strângem mai mult de jumătate de secol”, calculează Popa, care în plină campanie electorală este în proces de concediere a 63 de oameni pentru că „a avut anumite stresuri financiare date de guvernul la București”. 

„Există resurse care se redistribuie de la guvern prin intermediul consiliului județean. Dacă mergem pe populație, noi ar fi trebuit să luăm vreo nouă milioane de lei. Ni s-au tăiat și ne-au dat bani cât pentru o comună. Eu am avertizat la vremea respectivă că dacă ni se taie resursele financiare vom fi nevoiți să facem restructurări. Nu i-a interesat”, spune „Nelu Tăițelu”. 

Secțiunea „Schimbări climatice” este susținută de European Climate Foundation. ECF nu a fost implicată în niciun fel în procesul editorial și nu este responsabilă pentru punctele de vedere exprimate în textele apărute în cadrul secțiunii.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro