Comentează- Decizia, anunțată joi, nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.
„Admite acţiunea. Anulează Ordinul nr. 203/05.03.2009 privind procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecţie a speciilor de floră şi faună sălbatice. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Constanţa”, se arată în decizia instanței. Ministerul Mediului anunță că va ataca sentința.
Acțiunea în justiție a fost inițiată de Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului (FPAM).
„Vom sesiza organismele internaționale și vom continua lupta în justiție pentru apărarea faunei și mediului, astfel încât autoritățile să fie constrânse să adopte măsuri eficiente și non-letale de gestionare a populației de urs”, a transmis ONG-ul.
Ursul brun, specie protejată
Ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei. Ultima este obligatorie pentru toate țările membre UE și face referire la conservarea habitatelor naturale și a florei și faunei sălbatice. Această directivă include ursul brun pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement.
Sunt țări, printre care și România, care se folosesc de prevederile articolului 16 din Directivă, care permite derogări pentru alocarea unui număr limitat de exemplare care pot fi vânate.
Ordinul comun al Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, dat în 2009, stabilește procedura prin care pot fi făcute aceste derogări. Practic, autoritățile dau liber la „extragerea” urșilor considerați un pericol pentru oameni sau pentru mediul înconjurător.
Ordinul, contestat după uciderea ursului Guleratul
De cele mai multe ori însă, derogările au fost date „evident ilegal”, spune avocatul Artin Sarchizian, care a reprezentat în instanță FPAM.
„Pentru situații excepționale, se puteau da derogări. Doar că ordinul este imprecis, este neclar. Instanța a stabilit practic că aceste derogări au fost ilegale. Cum a fost uciderea ursului Guleratul din Predeal, de anul trecut”, a declarat avocatul pentru Libertatea.
Puiul de urs de numai 2 ani, poreclit Guleratul datorită culorii bej a blănii din jurul gâtului, era șchiop și nu atacase pe nimeni în momentul în care Ministerului Mediului și-a dat acordul pentru împușcarea lui, în vara anului trecut. Motivul invocat de autorități a fost că se obișnuise cu oamenii și nu mai putea fi relocat.
Nu se mai poate face nimic pentru urșii omorâți deja, dar pentru viitor putem avea un cadru normativ mai bun, mai riguros în ceea ce privește derogările, o lege care să pună accent pe protejarea ursului brun. Nu se pune problema de a alege între oameni sau urși, ci trebuie să acționăm astfel încât să protejăm și oamenii, și urșii.
Artin Sarchizian, avocat:
Ministrul mediului vrea să „intervină” în populația de urși
Contactați de Libertatea, reprezentanții Ministerului Mediului spun că așteaptă motivarea Curții de Apel în acest dosar și că instituția va ataca decizia.
Hotărârea instanței vine la doar câteva zile după ce ministrul mediului, Tánczos Barna, a anunțat că vrea să permită intervenția „preventivă” în populația de urși, astfel încât să nu mai existe animale care să ajungă aproape de locuințele oamenilor.
Într-un interviu pentru Agerpres, ministrul a declarat că România a greșit când a renunțat la cotele de vânătoare în 2016, pentru că „trebuie să protejăm omul în primul rând”.
România are cea mai mare populație de urși bruni din Europa – undeva la 7.000 de exemplare, conform estimărilor făcute de ONG-urile pentru mediu. Țara noastră nu are un recensământ al populației de urși bruni făcut de autorități, însă Ministerul Mediului spune că are în lucru două proiecte pentru asta, unul dintre ele pe fonduri europene.