ComenteazăDecanul Gabriel Ispas acuză guvernul de ”oportunism deșănțat și o negociere fără precedent a intereselor educaționale”. Acesta a declarat că ultima ordonanță promovată de coaliția PSD – ALDE pentru ca învățătoarele să predea din nou Româna la clasele minorităților a fost publicată în Monitor după începerea școlii, iar Legea educației interzice aplicarea retroactivă.
Pe 23 august, guvernul PSD-ALDE a aprobat o Ordonanță care prevedea că elevii de până în clasa a IV-a, care fac parte din minoritățile naționale, trebuie să învețe materia Limba română de la profesorii de gimnaziu și liceu, nu de la învățătoare. Măsura a fost luată cu 20 de zile înainte să înceapă școala, fără să fi existat o formare pedagogică a profesorilor și fără dezbatere, mai arată sursa citată.
Decizia luată de guvern a generat proteste din partea părinților și profesorilor, iar UDMR a vrut chiar să suspende protocolul parlamentar cu PSD. În cele din urmă a dus la demisia ministrului Valentin Popa, care a refuzat să abroge prevederea disputată.
Pe 28 septembrie, în Monitorul Oficial a fost publicată o Ordonanță de Urgență care abrogă interdicția aplicată învățătoarelor. Ordonanța aceasta este semnată de secretarul de stat pentru minorități, Irina Elisabeta Kovacs.
„Nu înțeleg decizia ministrului Educației de a-și da demisia, atâta vreme cât ordonanța nu poate fi aplicată în anul școlar 2018-2019. Constat că, la nivelul Ministerului Educației si la nivelul Guvernului în ansamblul său, gândirea juridică lipsește cu desăvârșire, fiind înlocuită de un oportunism deșănțat și o negociere fără precedent a intereselor educaționale”, a declarat Ispas în acest context.
Ispas a punctat că el se referă „la susținerea politică acordată majorității de către UDMR”.
„Îi îndemn pe cei care mai pot să citească, să lectureze Legea educației, care spune că orice măsură adoptată în domeniul educațional se aplică începând cu anul școlar următor”, a explicat decanul Facultății de Drept de la Universitatea Titu Maiorescu.
Legea Educației nr. 1/2011, la articolul 5 – (2) arată că „Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege”.
„Anul școlar 2018-2019 a început în data de 1 septembrie 2018. La acea dată, normele, planurile de învățământ erau cele care fuseseră modificate prin Ordonanța publicată la sfârșitul lunii august în Monitorul Oficial”, adică cea care le-a interzis învățătoarelor să mai predea Română, a adăugat decanul.
„Ordonanța de la sfârșitul lunii septembrie (cea care restabilește ordinea de anul trecut și le permite învățătoarelor să revină la orele de Română – n.red.) are motive extrinseci și intrinseci de neconstituționalitate, dar dincolo de acestea oricum nu poate fi pusă în aplicare retroactiv, începând cu 1 septembrie 2018”, a explicat Ispas. El a adăugat că în cazul ordonanței ”nu se poate justifica urgența”.
„În al doilea rând, este evident că nu putem vorbi de legalitate, oportunitate și predictibilitate, în contextul în care aceeași normă este modificată în mai puțin de 30 de zile”, potrivit decanului.
Sursa citată l-a întrebat pe Gabriel Ispas de ce nu se justifică urgența, având în vedere că părinții și profesorii au ieșit în stradă pentru că elevii nu au, de facto, profesori la clasă. Răspunsul acestuia a fost următorul: „toate aceste lucruri trebuia avute în vedere atunci când s-a emis ordonanța din 23 august. De ce s-a emis o ordonanță, în contextul în care nu exista pregătire pentru acest lucru și de ce de fiecare dată elevii și profesorii trebuie să fie cei care suferă?”.
CITEȘTE ȘI: Simona Halep are simptome de sciatică: „După Wuhan, durerea s-a dus şi pe picior”. Între tratament și operație
FOTO: FACEBOOK