Până la schimbarea operată prin ordonanță de urgență, conducătorii auto aveau opțiunea unui examen clinic în condițiile în care refuzau testul antidrog cerut de agentul de poliție în trafic. Dacă medicul examinator îl declara apt, șoferul își păstra permisul auto până la primirea rezultatelor analizelor de sânge și/sau urină.  

Modificarea operată de guvern a revoltat mulți români, creând dispute în mediul online. Contestatarii consideră noile prevederi abuzive, de natură să încalce dreptul constituțional la liberă circulație.

Zeci de mii de semnături în câteva ore

O petiție online adresată premierului Marcel Ciolacu, prin care se cere anularea prevederilor OUG 84/2024, inițiată pe 3 iulie de comunitatea Declic, a strâns 100.000 de semnături în mai puțin de 48 de ore de la lansare și continuă să adune susținători.

În demersul lor, inițiatorii petiției susțin că ordonanța în discuție este abuzivă, atâta vreme cât jumătate din testele antidrog făcute de poliție ar avea rezultate greșite, fals pozitive. „Asta înseamnă că șoferii rămân fără permis pe nedrept și se aleg cu dosar penal până când vin rezultatele analizelor”, timpul de așteptare fiind chiar și de un an, din cauza lipsei de personal și a laboratoarelor foarte puține ale institutelor de medicină legală (IML), se arată în cuprinsul protestului online.

„Șoferii fie acceptă să fie testați cu aparatele rapide, unde 1 test din 2 pozitive e fals pozitiv, fie rămân fără permis chiar și un an, până când sosesc rezultatele analizelor oficiale”, se mai arată în prezentarea actului legislativ, făcută de inițiatorii petiției online.

„Probabil că această ordonanță a fost dată din rațiuni financiare, ca să nu mai plătească poliția analizele la IML. Analiza aceasta la IML era singura șansă a șoferilor care nu au luat droguri să-și demonstreze nevinovăția. Însă această modificare are consecințe dezastruoase și va lăsa fără permis zeci de mii de șoferi nevinovați. Sunt de oameni care își câștigă existența din condus sau pentru care mașina e singura cale de a ajunge la serviciu și nu pot să își piardă permisul pe nedrept chiar și 1 an”, arată, într-o declarație pe site-ul Declic.ro, Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei „Anulați OUG care lasă fără permis șoferi nevinovați!”.

Vlad Zaha, un criminolog specializat în politici publice din domeniul drogurilor, este cel care a reclamat prevederile presupus abuzive: „Noile reglementări transformă și mai mult războiul românesc împotriva drogurilor într-un război împotriva oamenilor de rând. Guvernul trebuie să elimine noile prevederi din Ordonanța 84. Nu există niciun factor de prevenire sau descurajare a condusului sub influență ori de reducere a riscurilor, prin astfel de ordonanțe. Dimpotrivă, când 38% dintre cei pedepsiți prin confiscarea permisului luni de zile sunt oameni nevinovați (în 2023, peste 1.100 de oameni nevinovați) astfel de legi fac mult mai mult rău decât bine”, arată expertul într-o altă declarație de susținere a petiției.

O reacție împotriva noilor prevederi legale care modifică Codul Rutier a avut și Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH). 

Potrivit experților asociației, recenta modificare a Codului Rutier încalcă un drept fundamental al omului (articolul 25 din Constituție): dreptul la liberă circulație în condițiile în care „acest drept poate fi îngrădit doar dacă există temeiuri de fapt și de drept. În cazul testelor rapide, din cauza ratei mari de eroare, rezultatul lor nu poate oferi un temei de fapt pentru restrângerea dreptului la liberă circulație”, susține APADOR-CH într-un comunicat publicat pe blogul asociației.

„Interesul societății primează în fața interesului individual”

Pe de altă parte, juriștii consultați de Libertatea consideră noile prevederi ale Codului Rutier drept o măsură de precauție similară cu cea a arestului preventiv în cazul unei persoane față de care există suspiciunea rezonabilă că a comis o faptă penală.

„Eu aș interpreta această normă ca o reacție a societății de a proteja membrii săi prin toate modalitățile posibile, subliniez în momentul în care există niște indicii temeinice, clare, cu privire la posibilitatea ca o persoană să fie într-o situație neconformă cu a conduce pe drumurile publice”, a explicat, pentru Libertatea, avocatul Alexandru Chiciu.

În opinia sa, „este același lucru – și cred că s-ar putea face o paralelă – între arestarea preventivă și achitarea inculpatului, achitarea inculpatului după ce el a fost arestat preventiv. O persoană poate să fie arestată preventiv și, la sfârșitul cercetării, judecătorii să constate că este nevinovată. Se întâmplă acest lucru”.

„La fel, o persoană poate să fie testată cu testul de drog, să se constate că există indicii inițiale că este sub imperiul unor substanțe și, ulterior, să se constate, după o perioadă de timp, că acel test a fost viciat, a fost necorespunzător”. El a continuat paralela: „Măsura arestului preventiv este legală, dar pe parcursul cercetării judecătorești pot fi administrate probe din care rezultă o situație de fapt diferită de cea care a stat la baza inițialei măsuri preventive”, a mai spus avocatul.

Acesta consideră că interesul societății ar trebui să primeze în fața interesului individual, motiv pentru care crede că noile măsuri ale Codului Rutier nu afectează un drept fundamental al cetățeanului.

Încerc să gândesc ca jurist. Societatea are nevoie de protecție împotriva acestui flagel (n.r. – consumul de droguri) și ar trebui să se ia măsuri proporționale cu modalitatea în care s-a făcut creșterea acestui flagel. Nu cred că e neconstituțional în normă. Primează siguranța cetățenilor, în general. Mai este și un principiu care rezultă din practica europeană. Interesul societății este mai important decât interesul individual, primează interesul societății.

Alexandru Chiciu, avocat:

Care sunt modificările aduse Codului Rutier

Prin O.U.G. nr. 84/2024 au fost reevaluate mecanismele privind verificarea consumului de băuturi alcoolice sau de substanțe psihoactive.

Mai precis, în cazul conducătorilor de autovehicule care refuză să se supună testării în vederea stabilirii consumului de alcool ori de substanțe psihoactive, aceștia sunt conduși la cea mai apropiată unitate medicală, pentru a li se recolta mostre biologice. 

„În lipsa unor indicii cu privire la prezența în organismul acestora a substanțelor psihoactive ori a băuturilor alcoolice, pentru a nu permite conducătorilor de vehicule continuarea conducerii autovehiculelor pe drumurile publice, în scop preventiv, a fost instituită măsura retragerii permisului de conducere până la data primirii rezultatului analizelor toxicologice de laborator, nefiind vorba, în această situație, despre săvârșirea unei fapte penale, respectiv de întocmire a unui dosar de cercetare penală”, se arată într-un fragment al comunicatului Poliției Române transmis în spațiul public pentru a justifica aprobarea OUG 84/2024.

Această măsură a retragerii permisului de conducere mai este justificată „de necesitatea de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public”, mai arată Poliția Română în comunicat.

Câte rateuri au avut până acum DrugTestele poliției

Reprezentanții Poliției Române recunosc oficial că aparatul DrugTest poate da rezultate false, însă susțin că procentul erorilor este cu mult mai mic decât cel vehiculat în spațiul public (n.r. – 50% – procentul înaintat în petiția Declic). 

Potrivit informațiilor furnizate de către structurile rutiere teritoriale, la nivel național, în perioada 2021 – 2023, au fost infirmate aproximativ 15-20% din totalul mostrelor biologice prelevate conducătorilor auto depistați pozitiv la testele efectuate cu aparatele drug test. 

În primele 5 luni ale anului 2024, la nivel național, în urma abaterilor constatate în trafic, au fost aplicate peste 877.000 de sancțiuni contravenționale, fiind reținute aproximativ 86.000 de permise de conducere și retrase 41.000 de certificate de înmatriculare.

Tot în această perioadă, au fost depistate 11.662 de persoane aflate la volan sub influența alcoolului, dintre care pentru 6.550 de persoane au fost aplicate sancțiuni contravenționale, iar în 5.112 situații au fost întocmite dosare penale.

De asemenea, au fost depistate aproximativ 1.800 de persoane aflate sub influența substanțelor psihoactive, în fiecare caz fiind întocmite dosare penale.

Luând în considerare procentul de eroare declarat de Poliția Română, rezultă că, de la începutul anului 2024 și până în prezent, au avut rezultate fals pozitive la la DrugTest peste 300 de șoferi care au suflat în aparat.

Cinci accidente mortale provocate de șoferi drogați în ultimul an

Cu privire la situația statistică a accidentelor grave înainte și după intrarea în vigoare a Legii Anastasia, în perioada 13 iulie 2023 – 31 mai 2024, au avut loc 51 de accidente, cauzate de conducerea sub influența alcoolului, care au generat decesul unor persoane, cu 10 accidente mai puține față de perioada 13 iulie 2022 – 31 mai 2023, când au avut loc 61 de astfel de accidente.

De asemenea, în perioada 13 iulie 2023 – 31 mai 2024, au avut loc 5 accidente, cauzate de conducerea sub influența drogurilor, ce au avut ca urmări decesul unor persoane, cu un accident mai mult față de perioada 13 iulie 2022 – 31 mai 2023, când au avut loc 4 astfel de accidente.

 
 

Urmărește-ne pe Google News