Orezăriile din Brăila și cum ajută ele comunitatea locală

La Câmpul Experimental Polizești, parte a Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă (SCDA) Brăila, un grup restrâns de cercetători, cu sprijinul IAS Stăncuța, a reușit să depășească numeroase obstacole pentru perfecționarea tehnologiilor de cultivare și dezvoltarea unor soiuri de orez tot mai performante, adaptate la solurile sărăturate și schimbările climatice.

Este important de menționat că orezul constituie hrana de bază pentru 66% din populația globului, iar România ar trebui să reînnoade tradiția acestei culturi.

Soiuri noi de orez

Cultivatorii de orez din țară cunosc deja performanțele soiului Polizești 28, care acoperea 70% din suprafața cultivată la nivel național, precum și a varietăților care i-au urmat.

Mai nou, aceștia pot beneficia de noile soiuri din seria ROKO (România-Coreea), obținute prin combinarea unor forme parentale din Coreea, România și Turcia.

Colaborarea dintre cercetătorii români și asiatici, desfășurată între 2014 și 2022, a dus la rezultate remarcabile, contribuind la dezvoltarea unor soiuri de orez cu randament ridicat, genetică superioară și rezistență sporită la boli, cădere, scuturare și variații de temperatură.

Până în prezent, șase soiuri au fost deja omologate, iar în condiții de cercetare, producțiile au atins niveluri record, de 8-9 tone la hectar, ba chiar 11,6-13,3 tone/ha. Specialiștii brăileni au făcut publică această strategie pe site-ul Stațiunii de Cercetare și speră că autoritățile locale și centrale – Ministerul Agriculturii, Guvernul sau Parlamentul – vor lua în considerare relansarea culturii de orez în România.

Recomandări

Ajutat de amantă și de soție, un candidat la primărie a dat foc casei în care dormeau copiii

Orezăriile pot valorifica eficient terenurile sărăturate și slab productive

Argumentele susținătorilor proiectului sunt solide: la nivel național, există amenajări orezicole pe 59.500 de hectare, proiectate pentru a fi irigate cu apă din Dunăre și râurile adiacente. Mai mult, apa necesară pentru prima treaptă de pompare este gratuită.

Societățile care au cultivat orez pe aceste terenuri sunt deja dotate cu utilaje moderne, uscătoare și depozite adecvate, iar personalul specializat încă există.

În ceea ce privește oportunitățile, specialiștii subliniază că orezul este singura cultură capabilă să valorifice eficient terenurile sărăturate și slab productive.

Este esențial să se înțeleagă că amenajările orezicole au fost concepute special pentru această cultură, iar alte plante ar trebui să fie adaptate la cerințele ei.

Suprafața ar putea fi extinsă în Lunca Dunării

În contextul încălzirii globale, suprafața cultivabilă cu orez ar putea fi extinsă cu încă 100.000 de hectare în Lunca Dunării, ceea ce ar transforma România dintr-un importator de orez într-un posibil exportator.

În lipsa revitalizării acestui sector, terenurile amenajate pentru orez riscă să se resalinizeze, iar societățile care le-au concesionat de la Agenția Domeniilor Statului le-ar putea abandona. Pentru reabilitarea orezăriilor sunt necesare măsuri concrete, printre care:

Recomandări

Șefa IȘJ Timiș merge la Curtea Constituțională după ce a fost lăsată fără permis fiindcă a depășit o mașină de Poliție care „încurca circulația”

• Permiterea utilizării fertilizanților specifici culturii de orez în UE și în România;
• Refacerea infrastructurii în fostele orezării, acolo unde canalele de aducțiune au fost distruse;
• Asigurarea forței de muncă specializate;
• Crearea unor unități moderne de sortare, decorticare și valorificare a orezului;
• Dotarea cu utilaje agricole performante, adaptate culturii de orez.

Revitalizarea producției de orez reprezintă nu doar o oportunitate economică, ci și o soluție sustenabilă pentru utilizarea eficientă a terenurilor și resurselor disponibile.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro