ComenteazăConcluziile studiului derulat la Kings College London au la bază tomografiile realizate în prezent pe creierele tinerilor adulți care au fost adoptați din orfelinatele românești de familiile britanice, imediat după Revoluția din 1989.
Experții spun acum că deși copiii au ajuns în familii iubitoare, care le-au oferit toate condițiile, lunile sau anii de neglijare de la începutul vieții și-au lăsat urmele asupra structurii creierului.
”Cred că cea mai importantă concluzie este că efectele asupra creierului au persistat”, a declarat profesorul Edmund Sonuga-Barke, co-autor al studiului de la Kings College, potrivit The Guardian.
Ideea că orice este recuperabil, indiferent de experiența trăită, nu este neapărat adevărată. Chiar și cu cea mai bună îngrijire, tot poți vedea semnele adversităților timpurii.
Edmund Sonuga-Barke, cercetător la Kings College:
Chinul copiilor subnutriți, care aveau contacte sociale minime și nu erau îngrijiți suficient, a șocat lumea după căderea regimului Ceaușescu, notează cotidianul britanic. Politicile opresive ale dictatorului interziceau avortul și contracepția, prin urmare, mulți copii au sfârșit în orfelinate, în condiții teribile.
Studiile anterioare pe tema copiilor adoptați au indicat că aceștia au avut dificultăți cognitive în copilărie – deși acestea s-au corectat cu timpul – dar și probleme precum ADHD, iar ca adulți au manifestat anxietate și depresie.
Fiecare lună petrecută în orfelinat a afectat direct structura creierului
În cadrul noului studiu, cercetătorii de la Kings College au realizat tomografii și alte analize pe creierele a 67 de tineri adoptați care au petrecut între trei și 41 de luni în condiții de privațiune severă în orfelinatele din România.
La momentul analizelor, subiecții aveau între 23 și 28 de ani.
Echipa de cercetători a analizat în același timp creierele a 21 de tineri de vârste similare, care s-au născut în Marea Britanie și au fost adoptați tot acolo, înainte de vârsta de șase luni.
Rezultatele au fost clare: creierul tinerilor adoptați din România era, în medie, cu 8,6% mai mic decât al celor adoptați din Marea Britanie.
Potrivit cercetătorilor, regiunile afectate din creier sunt cele care coordonează funcții precum organizarea, motivarea, integrarea informației și memoria.
Cercetătorii au mai aflat că fiecare lună petrecută în orfelinatele din România contribuia și mai mult la reducerea mărimii creierului. Concret, potrivit The Telegraph, fiecare lună era asociată cu o reducere de 0,27% a volumului total al creierului.
Studiul a mai arătat că dimensiunea redusă a creierului explică, cel puțin parțial, IQ-ul redus și rata mai mare de ADHD printre tinerii adoptați din România.
Echipa a propus mai multe mecanisme posibile care ar putea afecta dezvoltarea creierului. Printre acestea: absența experiențelor sociale sau stresul cronic al copiilor instituționalizați.
Dar profesorul Sonuga-Barke a precizat că este deocamdată neclar ce anume a provocat modificarea structurală a creierului.
”Suntem destul de siguri că există căi psihologice care explică aceste efecte, legate de lipsa de stimulare, de lipsa de interacțiune socială, de lipsa de atașament”, a precizat Sonuga-Barke, care a mai spus că subnutrirea nu pare să fie neapărat de vină.
Situația copiilor instituționalizați din România anilor 90 a fost și subiectul unui reportaj realizat de televiziunea franceză France24, numit „la 30 de ani de la căderea lui Ceușescu, rănile orfanilor încă sunt deschise”
„Momentele cele mai triste, grele era cum se purtau personalul, educatoarelor, dacă nu reușeam să învățăm alfabetul. Erau zilele noastre de coșmar. Singurele momente în care te puteai simți bine erau alea în care doar doarmeai, deși și acolo era groaznic”, și-a amintit Vișinel Bălan, unul dintre cei 100.000 de copii, cum se estimează că erau la începutul anilor 90, în orfelinate.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!