Originile IT-ul românesc, cel mai performant sector al economiei de azi. Primele calculatoare românești aveau 30 km de cabluri

Domeniul unde s-au făcut angajări pe bandă rulantă în ultimii ani, IT-ul, a ajuns să numere peste 14.000 de firme cu aproximativ 200.000 de angajați, conform datelor publicate la începutul anului de către Eurostat, serviciul de statistică al Comisiei Europene. Mari corporații au ales să se mute în România pentru a beneficia de costuri reduse cu forța de muncă, dar și de pregătirea bună a absolvenților. Salariul mediu în domeniu, calculat de iTech Transilvania, ajunge la 2,600 de lei pe lună, venit net.

Și bugetul public a avut de câștigat, IT-ul a ajuns să aibă o pondere de  5,7% din PIB-ul de 160 de miliarde de euro de anul trecut (adică 9,12 miliarde de euro), înregistrând o creștere de aproape 12% față de anul precedent.

Războiul „creierelor uriașe”

Clujul, Timișoara și Bucureștiul dețin acum peste 50% din angajații din domeniul IT. Nu este neapărat o întâmplare! Cele trei orașe s-au întrecut în anii ‘50 și 60 ai secolului trecut, în perioada care reprezintă pionieratul industriei în țara noastră.

Atunci nu erau anagajați plătiți bine, ci doar profesori, studenți și ingineri care lucrau mai mult din pasiune într-un domeniu puțin cunoscut pe glob.

Startul IT-ului a fost dat oficial, la nivel mondial, în 1946, când a fost prezentat primul calculator de uz general: ENIAC (acronim  de la Electronic Numerical Integrator And Computer; sau traducerea în română – Calculator și Integrator Electronic Numeric). A fost proiectat și construit pentru a calcula tabele balistice pentru armata americană. Presa vremii din SUA l-a poreclit pe ENIAC drept un „creier uriaș”. De aici, pentru două decenii majoritatea computerilor purtau această etichetă.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

La începutul anilor ‘50, a început să fie luată în serios și în România ideea construirii unui calculator. Apar primele proiecte în București (care cuprindea, la nivel universitar, și la Institului de Fizică Academică de la Măgurele), Cluj – Institutul de Calcul și la Universitatea din Timișoara.

Primul calculator, făcut la Măgurele

Horia Hulubei

În 1957, la 11 ani de la prezentarea ENIAC, România avea primul calculator autohton, asta după patru ani de muncă.

Se poate spune că doi oameni au contribuit decisiv la apariția primului calculator mioritic. Este vorba de profesorul Victor Toma (decedat în 2008, la 86 de ani), cel care a fost inițiatorul proiectul, și Horia Hulubei (1896 -1972), cel care deținea în perioada amintită conducerea Institului de Fizică Academică de la Măgurele. Aici a și fost locul unde a apărut CIFA 1. Numele acronim vine tocmai de la Calculatorul Institutului de Fizică Atomică (CIFA). Sistemul era însă unul limitat, care după doi ani a fost scos din funcțiune. Plecând însă de la acest model, au fost realizate, în deceniul următor, și alte variante îmbunătățite, cum ar fi CIFA 2 sau CIFA 3.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Era vorba de un calculator electronic cu lămpi și reprezenta o premieră pentru blocul statelor din blocul sovietic, desigur cu excepția URSS. Prin realizarea CIFA 1, România a fost al optulea stat din lume care avea calculator.
Părintele primului calculator românesc a fost și creatorul primului computer al bulgarilor. În 1962-1963, Victor Toma a condus colectivul bulgar care a realizat sistemul de operare de peste Dunăre. Botezat Vitosha, acesta a fost o replică a CIFA 1.

Avea program redus

CIFA, primul computer realizat în România, pus în funcțiune în 1957,  lucra la o rată de 50 de operații pe secundă. Acum, un laptop banal face 2,5 miliarde de operații pe secundă. CIFA făcea operații cu numere compuse din nouă cifre plus semnul operației matematice și dispunea de 30 de biți pe cilindru magnetic. Avea 1.500 de tuburi electronice și o memorie de 512 cuvinte. Neajunsul consta în consumul de 4 KW, din cauza căruia se supraîncălzea repede. Din acest motiv, durata de “viață” a fost relativ mică, dar și fiabilitatea. Era nevoie mereu ca la pornite să-i fie schimbate lămpile arse. CIFA 1 a funcționat doi ani și doar câte două ore pe zi.

Reacția orgoliului clujean

Al doilea centru IT al timpurilor noastre, Clujul, a produs și el un sistem de operare. În 1959, a fost pus în funcțiune MARICA (Mașina Aritmetică a Institutului de Calcul al Academiei). A fost doar un experiment, nu era fiabil în funcţionare, de aceea o parte dintre profesorii de astăzi nici nu-l iau în considerare. “Era foarte rudimentar. Avea câteva sute de relee, propriu-zis nici nu era calculator electronic, mai mult electromagnetic. A fost un experiment. Nu aveam nici materiale. Atunci informaţiile tehnice erau accesibile doar vag, ştiam doar aşa, în mare, că în Anglia şi Germania au făcut alţii calculatoare cu relee”, povestește Ștefan Gergely, care era student atunci la institul clujean, participând la proiect.

Recomandări

Cauza morții lui Silviu Prigoană. Medicii legiști au finalizat autopsia

Reușita de la Timișoara

Vasile Baltac

Creditat ca primul calculator funcţional în România este MECIPT (Maşina Electronică de Calcul Institutul Politehnic din Timişoara), realizat în 1961. Construirea a început în 1956, de către o echipă formată din Iosif Kaufmann, Wilhelm Loewenfeld, Vasile Baltac, Ioan Munteanu, Herbert Hartmann, Dan Farcaș și Mircea Fîldan. Primul computer performant din istoria României avea 2.000 de tuburi electronice și 30 de kilometri de fire și realiza 50 de operatii pe secundă.

Acesta ar fi funcțional și astăzi, dacă ar fi pus în funcțiune, se laudă cei care l-au realizat. Printre aceștia se află și profesorul Vasile Baltac. Inginer și informatician, acesta este considerat unul dintre pionierii industriei de IT din România. A lucrat în 1961, ca student, la MECIPT-1. “Am început să lucrez cu Iosif Kaufmann, sub forma unui cerc studenţesc, metodă la modă în vremea aceea. A fost momentul în care după impulsurile iniţiale ale lui Grigore C. Moisil am decis să rămân în acest domeniu”, își amintește Baltac.

Este funcțional și astăzi

MECIPT-1 era un calculator tipic de prima generație și avea peste 2000 de tuburi electronice, zeci de mii componente pasive, memorie externă cu tambur echivalent 3KB. Datele erau introduse cu o bandă de hârtie perforată. Computerul  dispunea de imprimantă, de fapt de o mașină de scris electrică cu electromagneți de acționare. Viteza calculatorului MECIPT-1 era tot de 50 operații pe secundă.

La inițiativa matematicianului Grigore C. Moisil, primele experimente de traducere automată de texte din engleză în româna s-au făcut pe MECIPT.

Alte informații despre IT-ul românesc

– Grigore C. Moisil a reușit să aduca, în 1969, la Centrul de Calcul al Universității București, un calculator american IBM 360/30, pe care s-au instruit generațiile de studenți din următorii ani.

– În 1975 apare calculatorului romanesc Felix C 256, o replică a computerul IBM.

– Prima încercare de a crea o rețea între calculatoare în România datează din 1970, fiind realizat de Institut de Tehnică de Calcul din București. Până în 1980 a fost extins în 30 de județe.

– În 1982 s-a lansat și Poșta electronică româneasca – “CORA”, acronim de la CORespondenta Automată.

– Până la începutul anilor 80 România era o mică putere în domeniu. Ceaușescu a oprit importurile la începutul deceniului, iar industria de profil nu a mai beneficiat de componentele de afară și a urmat un regres.

– În 1984 are loc o partidă de șah între Octavian Paler, pe atunci redactor-șef adjunct la România Liberă, și computer, un minicalculator I-100 la sediul ITC.

Sursa foto: www.vasilebaltac.ro

– În 1992, și Romania „naviga” modern pe World Wide Web. Prima conexiune românească de internet datează din acel an.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro