Miliardarul și proprietarul cubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, și doi negociatori ucraineni au avut simptome de otrăvire – precum ochi roşii, lăcrimare constantă și dureroasă, exfolierea pielii de pe faţă şi de pe mâini – după runda de negocieri ruso-ucrainene de pace de pe 3 spre 4 martie martie la Kiev.

Informația a fost dezvăluită de publicația americană The Wall Street Journal și site-ul de investigații Bellingcat și confirmată ulterior de purtătorul de cuvânt al lui Abromovici.

Putem fi siguri că ei au fost otrăviți? Nu tocmai, spune jurnalistul The Guardian, Dan Sabbagh, specializat în apărare și securitate internațională.

Acesta subliniază că Abramovici și ceilalți doi oficiali ucraineni nu au furnizat probe suficient de rapid. În plus, între timp, simptomele lor s-au îmbunătățit. Astfel, ”precum un veritabil mister rusesc, adevărul s-ar putea să nu fie cunoscut niciodată”, punctează jurnalistul The Guardian.

Cazul Aleksei Navalnîi

Publicația britanică notează că Kremlinul dispune de suficiente resurse în acest domeniu pentru ca otrăvirea să fie o cauză plauzibilă.

Trecutul Rusiei privind substanțele periculoase datează din 1921, când a fost înființată fabrica de otrăvuri Lab X din Moscova de către Vladimir Lenin. Iar actualul regim al lui Vladimir Putin este acuzat că se află în spatele mai multor cazuri de otrăvire ale celor care s-au opus Kremlinului.

Cel mai recent exemplu sonor este cel al opozantului rus Aleksei Navalnîi. Cel mai puternic critic al lui Vladimir Putin a fost otrăvit în august 2020 cu Noviciok, incident de care-l face responsabil pe preşedintele rus. Kremlinul a negat acuzațiile.

Liderul opoziției a supraviețuit după ce a fost tratat în Germania. După ce a încheiat tratamentul, pe 17 ianuarie 2021, Navalnîi a fost arestat de autoritățile ruse imediat după ce a aterizat la Moscova de la Berlin și condamnat la închisoare.

Aleksei Navalnîi. Foto: Epa

Cu câțiva ani înainte, în martie 2018, doi agenți ai serviciilor de informații militare GRU au călătorit la Salisbury, deși nu aveau nicio intenție să admire obiectivele turistice ale orașului britanic, așa cum au susținut mai târziu. Au mers acasă la dezertorul și fostul colonel GRU Serghei Skipal și, pe ascuns, aceștia au pulverizat Noviciok pe clanța ușii sale.

Fiica lui Serghei, Iulia, se afla și ea atunci în casă. La câteva ore după ce agenții au fost în vizită, cei doi au fost găsiți pe o bancă într-un parc din centrul orașului Wiltshire, cu spumă la gură și inconștienți.

La fel ca Navalnîi, cei doi au supraviețuit, numai pentru că au primit tratament în timp util, iar doza nu a fost mare.

The Guardian notează că scopul Rusiei nu este mereu că ucidă. Deputatul laburist Chris Bryant a dezvăluit că s-a îmbolnăvit după o toxiinfecție alimentară în timpul unei călătorii oficiale în Rusia în 2009, când era ministru junior al Ministerului de Externe. Acesta a primit, potrivit The Guardian, un „tratament standard” aplicat de FSB vizitatorilor dificili.

Nici Ucraina nu e străină de cazuri de otrăvire, scrie publicația britanică. În urmă cu 18 ani, fostul președinte al Ucrainei Viktor Iuşcenko, 68 de ani, s-a îmbolnăvit brusc în timpul campaniei electorale.

Ulterior, oamenii de știință au concluzionat că politicianul a fost otrăvit cu dioxină, dar nu se știe nici acum cine a făcut-o. Fostul șef de personal al lui Iuşcenko a dat vina pe Rusia pentru atac, dar acest lucru nu a fost niciodată dovedit.

Fostul președinte ucrainean Viktor Iuşcenko. Foto: Epa

Revenind la Abramovici și cei doi oficiali ucraineni, aliații lor au dat vina de data aceasta pe cei de la Moscova, care, potrivit Wall Street Journal, „au vrut să saboteze discuțiile pentru a pune capăt războiului”.

Făcând o retrospectivă asupra trecutului tulbure al Rusiei, ar fi o explicație plauzibilă, dacă ar fi într-adevăr vorba de otrăvire, mai scrie The Guardian, care notează că ar fi interesant de aflat și cine ar fi putut da ordinul.

”Kremlinul a negat întotdeauna că ar fi implicat în astfel de cazuri. Dar numai statul are puterea de a folosi substanțe atât de mortale și complexe”, încheie publicația britanică analiza.

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News