OUĂLE VOPSITE. Vezi CE SIMBOLIZEAZĂ şi care e LEGENDA acestora!

În acelaşi timp, oul simbolizează viaţa eternă, fertilitatea, renaşterea şi norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori şi oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viaţă, urmată de explozia cromatică specifică.
Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe şi religioase. Iată câteva simboluri şi semnificaţii utilizate:
– linia dreaptă verticală – viaţa ;
– linia dreaptă orizontală – moartea ;
– linia dublă dreaptă – eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri – gândirea şi cunoaşterea ;
– linia uşor ondulată – apa, purificarea ;
– spirala – timpul, eternitatea ;
– dubla spirală – legătura dintre viaţă şi moarte.

Ouăle de Paşte pot fi de diferite culori: de la roşu, galben, orange, roşu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credinţa că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paştele şi se vor bucura alături de cei vii.

Legenda ouălelor roşii

Cu privire la ouăle înroşite, există legenda cum că Maria, când Iisus era răstignit pe cruce, a încercat să îi înduplece pe iudei ducându-le un coş cu ouă. Dar aceştia au început să îl chinuie şi mai tare pe Isus. Plângând, Maria a pus coşul la picioarele lui Hristos. Când acestea s-au înroşit de la sângele care se scurgea pe picioarele Lui, El i-a spus Mariei: „De acum să faceţi şi voi ouă roşii, în aducere aminte”.
De atunci, creştinii vopsesc ouăle roşii şi le ciocnesc în dimineaţa Învierii lui Iisus…

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Tradiţii şi obiceiuri din bătrâni

Ouăle de Paşte, potrivit tradiţiei, trebuie adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Paresimilor”. Există obiceiul ca de la Lăsatul Ssecului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouale. Credinţa populară spune că ouale alese în această zi nu se strică până la Paşte.

În unele părţi ale ţării, mai există obiceiul ca, în dimineaţa din duminica Paştelui, să-şi spele faţa cu apă nouă sau apă neâncepută, în care pune un ou roşu, având credinţa ca astfel vor fi tot anul frumoşi şi sănătoşi ca un ou roşu. Dupa consumarea ouălor, cojile roşii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel că pământul va da rod bun.

Urmărește-ne pe Google News