OUG nr. 19/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost publicată vineri seara în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.

Ca noutate, noul indice din contractele de credit se poate aplica și contractelor in derulare cu acordul părților, prin aditional la contract, iar pentru cererile de refinanțare bancile trebuie sa raspunda în cel mult 60 zile.

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autorităţile publice, titlurile de stat şi creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de:

  • 0,4% pe an, pentru băncile care deţin o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%;
  • 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%.

Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci, începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăşi profitul băncii şi este deductibilă, precizează Mediafax.

Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporţional până la 0%, dacă se ating următoarele ţinte: creşte creditarea cu 8%, diminuează diferenţa dintre dobândă la credite şi cea la depozite cu 8% şi această din urmă diferenţă este de 4 puncte procentuale.

Mai exact, taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.

Noul act normativ modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, începând cu data de 2 mai 2019, respectiv introduce un nou indice – se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum şi refinanţării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată.

Noul act normativ prevede că această modificare poate fi aplicată şi creditelor în derulare, dacă banca şi clientul ajung la o înţelegere în această privinţă – „cu acordul părţilor formalizat prin act adiţional la contractul de credit”.

„Pentru creditele acordate în monedă naţională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referinţă pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naţionale a României şi reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor de pe piaţa interbancară. Indicele de referinţă se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituţie de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.

În prezent, pentru creditele în lei se aplică marja băncii şi indicele ROBOR, care reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, astfel că este un indicator al pieţei monetare, iar din anul 2010 a fost stabilit de Guvern drept referinţa în funcţie de care să fie stabilite ratele creditelor.

Potrivit noilor prevederi, pentru creditele acordate în valută, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă EURIBOR sau LIBOR la o anumită perioadă, în funcţie de valuta creditului, la care creditorul adaugă o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului.

În plus, perioada pentru care se aplică un preţ plafonat de 68 lei/MWh pentru gazele naturale vândute consumatorilor casnici este 1 mai 2019 – 28 februarie 2022, cu o lună mai târziu decât vechile prevederi. Iar această măsură le va fi aplicată şi CET-urilor. „Diferenţele de costuri de achiziţii din anii 2018 şi 2019 ale furnizorilor, nerecuperate prin preţurile practicate, se vor recupera până la data de 30 iunie 2022, conform reglementărilor ANRE”, subliniază OUG 19/2019.

Prin noul act normativ sunt scutiţi de plata taxei de 2% pe cifra de afaceri CET-urile şi producătorii de energie electrică pe bază de cărbune. Restul firmelor din energie şi gaze naturale vor trebuie să achite o taxă majorată de 2% din cifra de afaceri anuală obţinută din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie).

Ce se întâmplă cu Pilonul II de pensii

Administratorii fondurilor de pensii Pilonul II vor avea aceleaşi obligaţii precum cele introduse în OUG nr. 114/2018, dar aceştia nu trebuie să mai aducă prima tranşă de capital suplimentar până la 30 iunie, ci pot să facă o singură plată până la finele acestui an, 31 decembrie 2019.

Prin OUG nr. 114/2018, autorităţile au stabilit un capital social minim necesar pentru administrarea unui fond de pensii Pilonul II, echivalentul în lei, calculat şi actualizat în raport cu valoarea contribuţiilor participanţilor de: 5% din valoarea contribuţiilor, dacă valoarea contribuţiilor este sub 100 de milioane de euro; 7% din valoarea contribuţiilor, dacă această valoare este între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro; 10% din valoarea contribuţiilor, dacă valoarea depăşeşte 500 de milioane de euro.

Analizele arată că, cumulat, cei şapte administrator de fonduri Pilonul II trebuiau să majoreze capitalul social cu 800 de milioane de euro, în cursul acestui an.

FOTO – Pixabay.com


Citește și… Guvernul a modificat „Ordonanța lăcomiei”. Teodorovici: Indicele ROBOR, înlocuit cu un indicator. Se va aplica, din 2 mai, creditelor noi şi refinanţărilor

Schimbare majoră pentru milioane de români! Dobânzile nu vor mai varia în funcție de ROBOR, ci de un nou indicator

Curs valutar 29 martie 2019. Leul s-a depreciat faţă de euro. Unde găsești cel mai bun curs


 

 
 

Urmărește-ne pe Google News