Ciubotaru a vorbit despre cât de mult a crescut cererea de oxigen medicinal în pandemie și cum fac față cererilor enorme din spitale, dar și despre cum se fabrica “aerul” care ajunge prin instalații sau în butelii la bolnavii cu COVID și ce trebuie să facă cei care îl folosesc în cantități mari pentru a preveni o tragedie.

Principalele declarații făcute de Ionuț Ciubotaru, directorul de operațiuni al firmei Linde Gaz România:

Despre cererea mare de oxigen

  • Cererea este foarte mare, începând din a doua jumătate a lunii iulie cererea a fpst de 20 de ori mai mare față de perioada similară a anului trecut. Sunt spitale care își dublează consumul de la o zi la alta, au nevoie de intervenții în regim de urgență.
  • Am început să ne pregătim din luna martie, vâzând ce se întâmplă în Italia, am reușit să creștem capacitatea de oxigen medical, adevărata criză a început în luna iulie, ne-a făcut să ajungem în situația în care lucrăm reactiv și să nu reușim să lucrăm planificat.Sunt spitale care înainte erau aprovizionate o dată pe lună, acum de 20 pe lună. Se întâmplă să avem solicitări și noaptea, intervenim destul de des.
  • Există niște stocuri minime pe care le urmărim și noi împreună cu spitalele, noi pentru partea de oxigen lichefiat avem instalate telemetrii, instrumente de furnizare telemetrică a informațiilor din instalația respectivă și vedem când se atinge stocul minim. 

Despre situația de la Spitalul din Ploiești

  • Când presiunea scade, instalațiile de ventilație mecanică se opresc, există o presiune minimă atât pe oxigen cât și pe are comprimat care dacă nu e furnizată la intrarea în aceste instalații, respectivele echipamente se opresc. În cazul particular al spitalului din Ploiești vă putem confirma o creștere uriașă a consumului de oxigen medicinal, atât medicinal lichefiat, cât și în butelii și pot să vă spun că în ultimele 2 luni noi am lucrat și am livrat acolo în fiecare zi inclusiv sâmbătă și duminică în regim de urgență
  • Aceste consumuri sunt în funcție de tratamentul aplicat bolnavilor. Pot ajunge la un consum estimat pe care noi ne-am pregătit de o tonă de oxigen pe lună pe pat de ATI. Este maximul la care se ajunge.

Despre consumul de oxigen la nivelul spitalelor

  • Oxigenul este o substanță chimică foarte periculoasă, care întreține arderea și care în concentrații mai mari decât cea din atmosferă este letală. În cadrul tuturor celor care funcționează și folosesc oxigen în diferite stări, este nevoie de cunoștiințe tehnice, care să permită eliminarea tuturor riscurilor.
  • Este nevoie de asigurarea siguranței în menținerea debitului către cei care au nevoie. Există standarde care prevăd că spitalele trebuie să aibă trei surse independente de oxigen. Avem o medie și cred că putem spune că ne încadrăm între 50.000-60.000 de metri cubi. În primăvară media era de 6-7 ori mai mică.

Ce recomandă spitalelor

  • Atunci când se ia decizia ca un spital să care va trata pacienții cu Covid-19 să existe o evaluare a respectivei unități spitalicești să vedem dacă este pregătită din punct de vedere al furnizării oxigenului.
  • Trebuie să ne gândim că dacă oxigenul reprezintă 50% din tratament să fim în stare să furnizăm. În cazuri de creștere a consumului de oxigen de la o zi la alta, toată logistica suferă, de la transport, până la partea de distribuție. Am sugera ca autoritățile locale să se implice mai mult în ajutarea spitalelor. Sunt spitale care nu au echipamente de descărcat, nu oameni care să manipuleze butelia de oxigen.

Oxigenul este cel mai important tratament în secțiile de Terapie Intensivă pentru pacienții cu COVID. În ultimele luni de pandemie, spitalele au ajuns la consumuri uriașe de oxigen, primul ”medicament” și cel mai important pentru pacienții cu COVID care au insuficiență respiratorie.

Consumul uriaș de oxigen față de perioada de dinaintea pandemiei a adus însă și probleme în mai multe spitale, fie la instalațiile prin care se distribuie oxigenul în saloanele ATI, fie cu aprovizionarea. Creşterile în consumul de oxigen au crescut şi riscurile unor incendii și explozii în spitale, cum a fost cel de la Spitalul din Piatra Neamț, în care au murit 10 pacienți cu COVID de la ATI.

Probleme cu furnizarea oxigenului către pacienții grav bolnavi de COVID au fost și la Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Probleme pe care însă managerul spitalului nu le recunoaște nici după ce familia unei paciente care a murit acolo a dezvăluit, într-un articol publicat de jurnaliștii Libertatea, că a aflat de la angajați din unitatea sanitară și de la alți bolnavi că de multe ori scade presiunea la oxigenul pe care îl primesc prin instalații bolnavii cu coronavirus care au insuficiență respiratorie.

Emisiunea Adriana Nedelea LA FIX poate fi urmărită de la ora 11.00 și de la ora 13.00, pe site-ul Libertatea și pe pagina de Facebook.

Urmărește-ne pe Google News