Özgür Yonluk, turcul care a venit în România ca turist, iar zece ani mai târziu a terminat Medicina, ca șef de promoție, la Iași

Özgür a fost îndrăgostit de mic de medicină, dar credea că nu va putea fi student

Özgür Yonluk a vizitat România prima dată în 2014, când avea 26 ani, la invitația prietenei sale, Oana. A venit în Iași, orașul de baștină al fetei, fără să știe că 10 ani mai târziu va termina Medicina, ca șef de promoție, în același oraș. Deși a fost îndrăgostit de mic de ideea de a fi om de știință și medic, Özgür nu credea că își va atinge vreodată acest ideal. În Turcia, el a absolvit un liceu de profil filologic, ceea ce-l împiedica automat să se înscrie la o universitate de profil tehnic sau medical.

„Nu m-am gândit niciodată că voi ajunge să fac medicina, credeam că regulile din Turcia se aplică peste tot în lume. Credeam că visul meu de toată viața să devin om de știință și doctor nu va fi posibil. Dar când am vizitat Iașiul, Oana m-a dus la câteva dintre cursurile ei de la UMF. Chiar dacă nu înțelegeam multă română, m-am simțit inspirat când am văzut cum arată cursurile, iar Oana m-a sfătuit, în glumă, să mă înscriu și eu”, a povestit Özgür Yonluk pentru Libertatea.

Inițial, s-a înscris la Medicină Dentară, cu predare în limba engleză. După un an de Medicină Dentară, și-a dat seama că nu e ceea ce și-ar fi dorit și a vrut să se transfere la Medicină Generală. Doar că în anul respectiv, UMF a schimbat politica de transferuri, nu s-a mai putut, așa că a trecut din nou de procesul de admitere și a ajuns la Medicină Generală pe lista de așteptare, fără a avea garanția că a va fi primit. Într-un final, nu doar că a intrat, ci a terminat șef de promoție.

Recomandări

Cine este Daniel Baciu, omul care gestionează pensiile românilor. Împreună cu soția încasează de la stat șase venituri în valoare de 280.000 de lei pe an

Ce-i rezervă viitorul? Un parcurs similar cu cel al multor medici români: pleacă în UK alături de prietena sa, Oana, care a absolvit Medicina în limba română, pentru rezidențiat și specializare.

„Sunt, din păcate, conștient de problema «brain drain» din România, și știu că majoritatea doctorilor aleg să rămână în țară în urma legăturilor puternice cu familia, dar și că mulți pleacă în străinătate. Avem aceeași problemă și în Turcia cu cadrele medicale, mai ales din cauza problemelor financiare din ultimii ani”, a explicat Özgür.

A terminat o facultate de comunicare și a făcut armata în Turcia

Özgür s-a născut în orașul Izmir din Turcia, iar numele său înseamnă literalmente „libertate” sau „cel care este liber”. De aceea se și mândrește de faptul că este primul din familia sa care a terminat studii de medicină, deși crede că sora sa este mult mai aptă și mai inteligentă, doar că a ales să facă o carieră în medicină veterinară.

Özgür a venit la Iași să-și urmeze visul cu o bună parte din economiile familiei sale, care au lucrat în administrație publică peste tot prin Turcia. A terminat deja o facultate de comunicare, absolvită în 2011, a lucrat în mai multe agenții de publicitate, realizând fotografii, editând videouri, iar în 2013 a făcut armata obligatorie din țara parteneră NATO a României. A mai lucrat un timp în vânzări, la o firmă ce comercializa echipamente foto, iar din 2017 studiază în România, la Iași.

Recomandări

Rusia, influență diminuată în Transnistria. Veronica Anghel, expert în integrarea europeană: „UE a devenit principalul partener comercial al acestei regiuni”

„Mi-am petrecut o șesime din viață aici, mă simt ca acasă și îmi pare rău fiindcă trebuie să plec. Am amintiri grozave și simt o adâncă legătură cu acest oraș. Iașiul este un loc cultural și istoric, vezi asta doar plimbându-te pe străzi. Este modern, plin de viață, și e la egalitate, cred eu, cu multe alte orașe europene bine-cunoscute. Totuși, regiunea este subfinanțată, comparativ cu părțile din sud ale României, și cred că asta este o mare problemă care ne afectează orașul. Este un potențial uriaș aici”, a mai spus Özgür.

Plățile informale din spitale? „Sunt pur și simplu greșite”

Tânărul spune că ar recomanda oricui să vină, să studieze și să muncească în Iași, explicând că a fost o experiență care i-a deschis cu adevărat ochii. Este conștient și de problema plăților informale din spitalele din România, spunând că lel vede ca fiind un subiect sensibil și încărcat în sfera publică.

„Este păcat că se întâmplă astfel de lucruri. Din punctul meu de vedere, aceste tipuri de «cadouri» sunt pur și simplu greșite. În studiile mele din clinici și spitale, nu am văzut astfel de practici. Am auzit de astfel de situații care se întâmplă și în Turcia, dar nu știu foarte multe lucruri despre acest subiect. Din păcat, corupția este peste tot, în toate societățile și structurile lumii, fie ele mai mari sau mai mici. Și trebuie prevenită cu orice cost”, a mai spus tânărul.

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Unul dintre cele mai intense momente din studenția lui Özgür la Iași a fost momentul începerii războiului din Ucraina. Pentru Libertatea, acesta a povestit că au fost unii colegi de-ai săi care și-au cerut dosarele de la universitate și s-au pregătit să părăsească țara. El însă spune că nu a simțit vreodată că ar fi în pericol, chiar dacă e aproape de graniță.

„Nu am crezut vreodată că situația va escalada și va implica o țară membră NATO. Totodată, nici nu mă aștept ca situația să se schimbe pe viitor”, a conchis acesta.

În anul universitar 2023/2024, la UMF Iași studiau aproape 3.000 de studenți din afara României, pe locurile destinate taxelor cu plata în valută. O treime dintre aceștia sunt cetățeni francezi (993), următoarele țări reprezentate fiind: Israel și Maroc cu câte 350 de studenți, Grecia, 200, Tunisia, 150.

Reprezentanții universității au explicat pentru Libertatea că de anul trecut au început să se contureze comunități din ce în ce mai importante de studenți din zona Asiei, fiind 20 din Japonia și 30 din India, situație care o să continue la același nivel și în anul universitar 2024/2025.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro