„Păcat că nu puteți reda în poze mirosul insuportabil”. Bulevardul Magheru, o emblemă a Capitalei devenită ruină

Champs-Élysées din Paris. Rambla din Barcelona. Gran Vía din Madrid. Sunt trei dintre cele mai cunoscute bulevarde din lume. Ticsite cu magazine celebre ale celor mai cunoscute branduri din lume. 

Toate se află în clădiri istorice cu arhitectură fabuloasă. Mii de turiști și localnici preferă să meargă la pas în minutele de relaxare și să tragă cu ochiul la vitrinele superb luminate. Să facă poze și să le posteze pe rețelele de socializare.

Ne întoarcem la realitatea din București. Capitala României. Suntem pe bulevardul Gheorghe Magheru. Kilometrul zero. Bulevardul care leagă Piața Universității de Piața Romană. 

Una dintre cele mai moderne artere bucureștene

Conform cărții „Străzi vechi din Bucureștiul de azi”, lucrare semnată de Alexandru Ofrim, actualul bulevard a fost conceput de edilii orașului în jurul anului 1900. Între 1923 și 1930 fiind una dintre cele mai moderne artere bucureștene. Aici au fost construite, de o parte și de a alta, clădiri cu 10 etaje din beton armat, cum a fost blocul Carlton, prăbușit la cutremurul din noiembrie 1940.

Despre istoria celebrului bulevard bucureștean se mai notează că acesta „nu a avut un aspect unitar, datorită faptului că aceste construcții moderne coexistau cu vechi case boierești și locuri virane. Partea cealaltă a bulevardului era strangulată de diverse case, ai căror proprietari influenți nu s-au lăsat expropriați”.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Bulevardul a primit înfățișarea actuală abia după 1950. Atunci a fost demolată o clădire istorică cu o arhitectură colosală, Muzeul Simu, construit în stilul neoclasic după modelul Erehteionului din Atena. Pe locul lui au fost ridicate două blocuri, unul dintre cele mai cunoscute fiind blocul „Eva”. Iar din acel moment, bulevardul și toată zona adiacentă a intrat în construcții radicale. Așa au apărut clădiri celebre.

„E greu de conceput cum a ajuns să arate orașul ăsta”

Restaurantul „Grădinița”, cofetăria „Casata”, cinema Scala, clădirea Ciclop cu prima parcare supraetajată, construită în 1928, cinema Patria, blocul Scala sau Librăria „Mihail Sadoveanu”. Toate făceau din „Magheru” cu adevărat kilometrul zero al distracției. Anii au trecut, iar cele mai frumoase magazine au devenit ruine.

Toate sunt închise, adevărate ghene de gunoi. În comunism, la cinema Patria erau cozi imense. Peste o mie de persoane puteau intra în sală pentru a vedea cele mai noi filme. Între timp, blocul cu cinematograful a primit bulină roșie de risc seismic, iar până să se pună lacătul a mai fost doar un pas.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Ușile de metal au fost sudate, au fost montate garduri de sârmă, iar oamenii străzii și-au mutat cartierul general aici. Grafferii și-au făcut și ei de cap, au vopsit toate geamurile și ușile cinematografului, care a devenit un adevărat focar de infecție.

La vizita reporterilor Libertatea, o doamnă care a cunoscut și în alte epoci acest bulevard n-a ratat momentul să se plângă. „Mare păcat că nu puteți reda în poze mirosul insuportabil din zona asta… E greu de conceput cum a ajuns să arate orașul ăsta”, ne-a spus. Fiind nostalgică de anii din trecut: „E o rușine! O rușine! Aici era protipendada Bucureștiului. Era o frumusețe! Acum? Boschetari și aurolaci”.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Istoria, aruncată la gunoi

O luăm din loc spre Universitate, iar Bucureștiul interbelic ne apare în față. E doar un tablou uriaș cu forfota de altă dată de pe Calea Victoriei. 

Cu o ramă generoasă, imaginea zace abandonată cu geamul spart, sprijinită de un stâlp în fața Hotelului Ambasador. La o aruncătură de băț, clădirea Ciclop, are porțile de fier trase, iar lacătele sunt la locul lor. O altă ruină de pe „Magheru”.

În urmă cu doi ani, moştenitorii familiei Bragadiru, una dintre cele mai înstărite în România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, au scos la vânzare clădirea. Prețul solicitat? 10 milioane de euro, dar n-a existat niciun doritor, iar imobilul de șase etaje a rămas cu porțile ferecate, pereți cu tencuială căzută, munți de mizerii și zeci de graffiti-uri.

Lipit de clădirea Ciclop, într-o intrare care pe vremuri dădea într-un magazin, un om al străzi și-a mutat dormitorul. Și-a instalat o saltea, cu două perne și-un placaj la cap. Nu era „acasă”, cei din zonă spun că „locatarul” care doarme aici umblă ziua prin centru, pentru a face rost de-o pâine și de câțiva bănuți. 

Afișele filmelor lui Nicolaescu, înlocuite cu Nikos Vertis

Cinematograful Scala, celebru loc de întâlnire pentru tineretul de altădată, înainte de apariția cinematografelor din mall-uri arată ca după bombardament! 

Dacă pe vremuri geamurile mari te invitau într-un tărâm cu filme care mai de care, acum ele sunt acoperite de zeci și zeci straturi de afișe. Posterele cu filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu Dem Rădulescu sau Puiu Călinescu au fost date uitării. Acum sunt doar câteva cu concertul lui Nikos Vertis sau al celor de la Super 4, de la Sala Palatului.

Lipită de cinema Scala, după revoluție aici funcționa Librăria „Mihail Sadoveanu”. Geamurile sunt negre de mizerie, ușile sunt blocate, vopsite de artiștii stradali și pline de afișe ale unor evenimente care în perioada următoare nu vor mai avea loc din cauza pandemiei și a restricțiilor impuse de autorități. 

Aceasta e trista realitate de pe bulevardul Gheorghe Magheru. Magazinele luxoase, cinematografele spațioase și locurile de relaxare sunt date uitării. Au rămas mirosuri greu de suportat, geamuri sparte, afișe și graffiti-uri.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro