Soțul s-a simțit rău prima oară, dar i s-a spus să stea acasă. După cinci zile de autoizolare și tratament cu paracetamol, stările i s-au diminuat, dar soția a făcut febră și avea o tuse seacă. Pe 23 martie femeia s-a internat, și de atunci stă în spital, pentru că testul a ieșit pozitiv. Spitalul a refuzat să facă testul, până acum, și bărbatului.
Soții Zacharievici știu de unde au luat COVID-19.
“În spatele nostru, la o terasă din zona de sud a Spaniei, nu în nord unde începuseră cazurile, tușea și strănuta un spaniol, fără să pună mâna la gură. Ne-am gândit că e drogat, apoi că nu ni se poate întâmpla chiar nouă, dar iată că am avut ghinion”, ne-a spus pacienta.
Pe 23 aprilie, Luminița Zacharievici împlinește o lună de când este internată, nu se simte rău, dar nici nu poate fi trimisă acasă, pentru că toate testele sunt pozitive, iar ordinul cu carantinarea asimptomaticilor la domiciliu a fost anulat. Între timp, în camera de spital unde a fost internată au fost aduși alți infectați, iar cei din cameră au început să primească măști chirurgicale o dată la două-trei zile, purtate, în general, pentru a nu infecta personalul medical.
Ajunsă la disperare, Luminița Zacharievici a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care descria prin ce trece în Spitalul de Urgență Piatra Neamț.
Mesajul disperat al Luminiței Zacharievici:
“Dragii mei,
În zilele Covid pe care le trăim, cu știri care mai de care fantezisto-alarmiste, vreau să vă prezint cazul meu și al altor pacienți Covid: pe scurt, suntem de 30-40-42 zile (și nu sunt puțini și nu numai în Neamț) în spitalul pușcărie din SJU NEAMȚ, în care suntem ținuți degeaba, noi am avut un tratament de 14 zile, am devenit asimptomatici după 7 zile de spitalizare și atât.
Suport stresul testelor, stresul reinfectării, pentru că se amestecă pacienții noi cu cei vechi, stresul izolării (din cei 15 mp ai salonului scădem mobilierul și rămân 2 mp pentru 3 pacienți liberi pentru «plimbări»), stresul condițiilor de curățenie precară, stresul despărțirii de familie, stres, stres, stres.
Nu vă doresc să ajungeți aici, dar vă provoc să vă închipuiți că sunteți în locul nostru. Cine sau pe cine va interesa sănătatea noastră mintală?
Nu înțeleg de ce e nevoie să stăm în spital dacă suntem asimptomatici, consumăm resurse care pot fi folosite în alte cazuri grave, se solicită sistemul sanitar și așa slăbit, recuperarea este mult mai grea, riscul reinfectării crește proporțional cu nr. de zile de spitalizare, se poate sta în izolare acasă, dacă sunt condiții. SE POATE, DAR NU SE VREA…
Au avut o tentativă cu Ordinul 622 din 14.04.2020, care a fost publicat în Monitorul Oficial, dar a doua zi a fost retras chiar de cei care l-au dat!!! Ce să mai înțelegi?! Ar trebui să «tragă» cu urechea la țările vecine, să se inspire de la cei mai «mari», dacă nu sunt în stare să gestioneze situația. Până atunci, noi care stăm în PUȘCĂRIA-SPITAL din Neamț (și nu numai) vă rugăm să luați inițiativa, pentru că nu se știe când veți fi în locul nostru…”
Managerul spitalului: Sistemul sanitar nu este pregătit
Delegată de la DSP, medicul Dana Marcoci a fost numită manager al SJU Piatra Neamț de aproape două săptămâni, iar înainte a fost plecată pe “frontul” de la Suceava. Spitalul de Urgență nou e din 1976, iar cel vechi, de la începutul anilor 60. În continuare, o discuție între reporterul Libertatea și managerul SJU Piatra Neamț.
– Putea fi numită o altă unitate COVID, dacă SJU nu îndeplinește condițiile?
– S-a discutat această problemă, iar varianta era Spitalul Municipal Roman. Structura însă nu diferă mult. Nu este una funcțională. De aceea am rămas aici, pentru că al nostru e cel mai mare din zonă. Am încercat să ne adaptăm din mers. Avem 883 de paturi, teoretic, dar doar 450 pentru cei infectați sau suspecți, iar acum sunt internați doar pentru COVID-19 320 de persoane. Doar suspecții stau singuri în cameră, din păcate.
– Câte paturi sunt la ATI și câte ventilatoare?
– Am avut 12 și am ajuns până la 26, dar problema e cu ventilatoarele. Avem doar șapte. Am primit fonduri pentru încă 20 de ventilatoare, dar cel mai repede ajung la sfârșitul lui iunie sau începutul lui iulie.
– Cum poate fi rezolvată problema cu numărul de pacienți în cameră?
– Se discută acum pentru mutarea asimptomaticilor la Spitalul Bisericani. Trebuie să fim conștienți de două lucruri: nu avem circuite funcționale și virusul va infecta pe aproape toată lumea. Asta e evoluția firească în pandemie. Important e să nu fim toți deodată, pentru că nu face față sistemul.
Și mai ales să se ferească persoanele cu comorbidități, pentru că aici putem ajunge la situații nefericite. Noi aveam 12 pacienți decedați, din păcate. E clar că totul pornește de la faptul că suntem deficitari la prevenire. Dacă am învăța să folosim des săpunul și apa, apoi să aerisim camera în care locuim, reducerea la toate patologiile virale ar fi cu 90%, nu doar legat de coronavirus. Poate învățăm ceva din această poveste tragică pentru omenire.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!