- Pe 6 mai 2019, Direcția de Sănătate Publică Mehedinţi a anunțat că, în secţia Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, la finalul lunii aprilie 2019 au fost înregistrate 4 cazuri de infecţii nosocomiale cu Acinetobacter.
- Toţi cei patru pacienţi, susţine DSP, au murit însă „din cauza afecţiunilor preexistente”.
- Libertatea prezintă al doilea caz de deces, al pacientei Ana Andănuță, care s-a internat pentru o operație de hernie ombilicală și a murit infectată în plămâni de bacteria multirezistentă Acinetobacter.
Investigație de Alexandra Nistoroiu și Mirela Neag
Direcția de Sănătate Publică Mehedinţi a făcut publice cele 4 decese apărute la Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin și a recunoscut că pacienții au fost infectați cu Acinetobacter. Însă nici DSP, nici spitalul și nici Ministerul Sănătății nu-și asumă până la capăt vina, susținând că toți cei 4 pacienți au murit „din cauza afecţiunilor preexistente”.
Libertatea a prezentat în ediția de vineri cazul pacientului Gheorghe Robete, 64 de ani, care a fost internat pe 18 martie cu diagnosticul de insuficiență cardiacă și a decedat pe 24 aprilie în urma unei bronhopneumonii cauzate de două bacterii contractate în spital, Klebsiella și Acinetobacter.
Azi, ziarul publică povestea Anei Andănuță, a doua pacientă decedată în aprilie în Spitalul Județean Drobeta.
„Omoară oameni cu bună ştiinţă”, acuză văduvul pacientei
„Au stat şi au omorât oameni cu bună ştiinţă”, spune Gheorghe Andănuţă.
Bărbatul este şofer de TIR, așa că jumătate din timp este plecat din Drobeta cu munca.
În deplasare era şi când soţia lui, Ana, s-a internat, în data de 11 martie, să se opereze de hernie ventrală şi ombilicală. Chiar dacă nu era cu ea, bărbatul avea încredere în medici.
Ana Andănuţă avea 53 de ani şi, în afara herniei, o stare de sănătate bună.
Intervenţia a avut loc la 17 martie, iar femeia a fost externată trei zile mai târziu. Totul părea să fi decurs bine. La indicaţia chirurgului, mergea zi de zi la spital pentru schimbarea pansamentului.
Medicul mi-a spus de mai multe ori că a luat un virus din afara spitalului. Au stat şi nu au făcut nimic și au omorât oameni cu bună ştiinţă, spune Gheorghe Andănuţă, soţul Anei Andănuţă.
Acasă însă, la nici două săptămâni de la intervenţie, Ana a început să aibă febră şi să vomite. Familia a văzut cum starea ei generală se degrada treptat.
Spitalul Județean Drobeta-Turnu Severin
După două zile era în comă
La 15 aprilie, fiica ei a decis să cheme ambulanţa.
„Au venit, i-au dat un calmant şi au plecat”, povesteşte soţul.
Dar pentru că femeia nu-şi revenea, a sunat din nou la 112, câteva ore mai târziu.
De această dată, ambulanţa a dus-o la Spitalul Judeţean de Urgenţă, unde a fost internată şi intubată.
Andănuţă a ajuns în ţară câteva zile mai târziu, la 20 aprilie. Era sâmbătă, iar programul de vizite de la ATI era foarte strict. Doctorii i-au spus în repetate rânduri că femeia luase „un virus din afara spitalului”.
Abia după moartea Anei, Gheorghe a aflat că era infectată cu Acinetobacter, luat din spital de la prima internare. Acinetobacter reprezintă un grup de bacterii multirezistente la tratament care se regăsesc aproape fără excepţie doar în spitale.
Doctorul i-a spus că a scăpat de microb
Andănuţă a aşteptat finalul weekendului să-şi vadă soţia.
„Luni era binişor, marţi era mai bine, joi a picat în comă”, povesteşte bărbatul. Chiar şi atunci, încă avea încredere în medici şi credea că soţia lui este pe mâini bune.
Marţi, pe 23 aprilie, chirurgul i-a spus că „mulţumită tratamentului foarte puternic, microbul a cedat”. Femeia era deja pe un cocktail de trei antibiotice, printre care colistin, meropenem și vancomicină.
Două zile mai târziu, Ana era în comă. Medicii au spus că „acel microb a recidivat şi încearcă să-l elimine din nou”.
Soţul povesteşte că însuşi medicul i-a spus că ar trebui să caute alt spital, dar în acelaşi timp l-a avertizat că „nu va prelua nimeni acest caz”.
La 1 mai, medicii l-au pus pe Gheorghe să semneze că este de acord ca Anei să i se facă o traheotomie. „Din cauza tusei, stând pe spate, nu putea să expectoreze şi nu i se puteau oxigena plămânii…”.
În aceeaşi zi, Ana a murit. Iar la zece minute după ultima ei respiraţie, moartea a venit din nou în acel salon. A murit şi pacienta din patul alăturat.
Ca și în cazul lui Gheorghe Robete, pe actul constatator de deces al Anei Andănuţă, cauza morţii este stopul cardiorespirator generat de o bronhopneumonie. Și aici, infecţia cu Acinetobacter care a dus la această bronhopneumonie lipsește.
La 15 mai, Ana ar fi împlinit 54 de ani.
Rămas văduv după ce soţia lui s-a infectat în urma unei operații banale, Gheorghe Andănuţă şi-a făcut curaj să povestească prin ce a trecut. Vorbind cu oameni din spital, a aflat că „se ştia din martie că au acea bacterie în spital”.
Vreau ca toţi care suntem cu acest necaz să ne unim şi să nu mai moară şi alţii, nevinovaţi cum au murit ai noştri
Gheorghe Andănuţă
Managerul spitalului: „Noi nu ascundem nimic”
Cu informaţiile obţinute de la Direcţia de Sănătate Publică Mehedinţi şi de la rudele celor infectaţi în spital, am revenit la dr. Victor Maliborschi, ortoped şi manager al Spitalului Judeţean din Drobeta-Turnu Severin. Am vrut să vedem cât de multă încredere are în rata extrem de mică a infecţiilor nosocomiale pe care spitalul său o raportează.
dr. Victor Maliborschi
– Vrem să înțelegem cum au apărut cele patru cazuri de decese la pacienți cu Acinetobacter.
– Da, dar n-au fost patru. La unul s-a infirmat, era de când… practic s-a sterilizat la o săptămână înainte de moarte, la unul dintre decedați. E mai complicat, noi încă suntem în anchetă.
– Dar inițial ați dat informația că sunt patru cazuri.
– Dar n-am dat noi, a dat Direcţia de Sănătate Publică.
– Și acum spuneți că nu au fost patru?
– Suntem în investigație. La un caz, decesul nu a survenit din cauza Acinetobacterului.
– Avem informații că, de fapt, au fost mai multe infecții în spital.
– În spitalul nostru? O infecție nosocomială ca s-ajungă infecție nosocomială se face o anchetă epidemiologică. Lunar facem raportările. Spre deosebire de alții, noi nu ascundem nimic. Din cauza asta și există acest tam-tam în presă, pentru că efectiv… ce-am avut, noi ne-am autosesizat. Ne-am autosesizat că a fost o pacientă care s-a externat și a venit înapoi după 30 de zile cu o plagă infectată, nu știm de unde. Am avut un transfer din altă unitate sanitară, care în momentul în care a venit la noi i-am făcut exudatul și s-a pozitivat. Deci nu puteți să spuneți c-au venit și au luat de la noi din spital. Dar, știți cum e, în momentul în care ai un asemenea scandal, scuzele sunt prea tardive.
– Rata raportată la DSP în ultimii ani este undeva la 0,3% pentru spitalul dv. Cât de multă încredere putem avea în acest procent? Căci este foarte mic pentru infecţii nosocomiale.
– Eu cred c-am raportat mult mai multe. Eu semnez rapoartele și sunt infecții cu bacterii care sunt de la noi. Practic, verificăm, cei care intră cu Klebsiella, Piocianic și Acinetobacter… Facem ancheta epidemiologică cap-coadă. Dacă nu rezultă că pacientul l-a luat din spital, ci a venit deja cu infecția… nu pot să-i spun că nu-l las să se interneze, să nu îi îmbolnăvească pe alții.
– Dar spuneați că raportați mai mult de 0,3%?
– Nu știu procentele, că noi raportăm nominal. Noi avem în jur de 1.800 de internați pe lună.
– Și într-o lună cam câte infecții raportați?
– Nu știu să vă spun. Trebuie să mă documentez. Și v-am spus, nu poate fi considerată o infecție nosocomială dacă nu avem un studiu epidemiologic pe acest caz.
– Datele DSP spun că spitalul are în medie 0,3% rata infecțiilor nosocomiale în ultimii ani. Bănuiesc că știți că avem în țară o problemă cu subraportarea. Nici spitalele din Vest nu obțin rate așa bune. Iar studiile de prevalenţă spun că rata reală este peste 5%.
– Credeți-mă că suntem unul dintre spitalele curate din țară. Credeți-ne că noi raportăm cazurile mai mult decât real. Noi am luat acum 120 de probe de peste tot. Dar o să facem o informare după ce terminăm ancheta epidemiologică. Noi ne raportăm toate cazurile. Și e foarte important să explicați că noi ne-am autosesizat singuri, pentru că am avut trei cazuri de Acinetobacter, la trei pacienți consecutiv în aceeași lună, ceea ce pentru noi este mult. Am dat la DSP, care mai departe a dat în media.
Citește și: