Reinfectare și reactivare

Coreea de Sud este una din primele țări care a suferit o epidemie de coronavirus, încă din februarie. În mod admirabil însă, țara a reușit să țină infecțiile sub control printr-o campanie agresivă de testare a populației și acum sunt raportate în jur de 10 cazuri noi pe zi, mult sub ce vedem în Europa sau SUA.

Coreea este, de asemenea, una din țările care studiază intens răspunsul anticorpilor la coronavirus. Recent, autoritățile au raportat că 260 de oameni care au considerați vindecați au testat pozitiv din nou. E un număr destul de mare, având în vedere numărul scăzut de cazuri noi din țară, și nu e clar care e cauza.

Ne putem uita la acest fenomen în termeni de reinfectare sau reactivare.

Dr. Roh Kyung-ho, de la Spitalul Național Ilsan din Coreea de Sud:

Diferența dintre reinfectare și reactivare este foarte importantă. Dacă pacienții se reinfectează (iau virusul din nou, după ce s-au vindecat), atunci ar putea însemna că unii dintre ei nu au dezvoltat imunitate durabilă, ceea ce ar ridica semne de întrebare mari legate de viitorul pe termen lung al COVID-19. 

Pe de altă parte, reactivarea înseamnă că organismul a distrus aproape în totalitate virusul, reducându-l la un nivel nedetectabil, dar apoi, într-un moment de slăbiciune imunitară, virusul revine.

Cercetătorii coreeni nu cred în ipoteza reinfectării. În primul rând, acești pacienți nu par a fi contagioși, iar apoi, dacă aceștia ar putea fi reinfectați imediat după ce s-au vindecat, atunci nu e clar cum s-ar fi putut produce vindecarea. Atunci când corpul uman reușește să elimine virusuri, produce anticorpi împotriva acestor virusuri. Anticorpii pot dispărea după un timp, dar pare extrem de improbabil ca acești anticorpi să dispară imediat după infecție.

E extrem de improbabil ca persoanele care au testat negativ și apoi pozitiv din nou să fie reinfectate.

Yoo Cheon-kwon, de la Centrul de Prevenire și Tratare a Bolilor din Coreea de Sud:

Semn de întrebare

O altă posibilitate ar fi ca acest fenomen să fie cauzat de teste. Deși Coreea exportă teste de tip RT-PCR de mai multe săptămâni și nu au fost raportate probleme serioase la aceste teste, este posibil ca, prin natura lor, aceste teste să genereze diagnostice de tip fals-pozitiv.

Testele de acest tip detectează semnătura genetică a virusului (secvențe de acid ribonucleic), dar nu pot detecta dacă virusul mai este activ sau nu. Nu este exclus ca testele să detecteze urme genetice ale virusului chiar și când acesta a fost distrus, a spus Oh Myoung-don, care supervizează eforturile de cercetare a acestui fenomen.

Testele de acest tip ar putea detecta secvențe de acid ribonucleic de la virusuri, chiar dacă virusul a fost distrus.

Cercetătorul Oh Myoun-don:

Un studiu mai mare este în desfășurare în acest moment, pentru a afla cauza acestui fenomen, dar, cel puțin deocamdată, e o dovadă în plus că sunt încă multe lucruri pe care nu le știm despre acest nou coronavirus.

Suntem într-o situație în care nu avem nici un leac pentru această boală, nici un vaccin, și cea mai bună cale pentru a învinge virusul este chiar prin sistemul nostru imunitar. Dar rezultatele din Coreea par să sugereze că acest proces nu e simplu și liniar, și nu toate sistemele imunitare reacționează la fel de bine în fața virusului. Acest lucru ridică semne de întrebare legate și de eficiența unui potențial vaccin, dar până nu avem rezultatele detaliate ale unui studiu, nu putem ști cu siguranță.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News