ComenteazăDeși nu există un caz tipic, există o serie de scenarii pentru durata bolii pe care cercetătorii au reușit să le identifice. După o perioadă de incubație de la 2 la 14 zile, pacienții cu COVID-19 se pot aștepta să rămână bolnavi:
- În jur de 14 zile, în cazul infecțiilor cu simptome ușoare.
- În jur de șase săptămâni pentru cazurile severe.
- Până la 8-9 săptămâni pentru cazurile critice de boală care necesită terapie intensivă, iar riscul de deces este foarte ridicat.
Cei care au fost tratați la Terapie Intensivă și au bătut infecția se pot aștepta să se recupereze integral în câteva luni. Însă sunt din ce în ce mai multe dovezi care sugerează că unele cazurile de boală ușoară sunt însoțite de simptome prelungite postinfecție.
Printre aceste simptome se regăsesc oboseala, palpitațiile și durerile musculare. Potrivit studiului COVID Symptoms Study app, 10% dintre cei 3,9 milioane de oameni care au contribuit la acest studiu au avut simptome care au durat mai bine de patru săptămâni.
Oboseala cronică – clasificată ca oboseală care durează mai mult de șase săptămâni – este recunoscută în multe medii clinice diferite, de la tratamentul cancerului până la artrita inflamatorie.
Aceasta poate fi debilitantă și poate scoate anumiți pacienți de pe piața muncii timp de câteva luni. Povestea lui Paul Garner, profesor de boli infecțioase la Liverpool School of Tropical Medicine, este relevantă.
”La mijlocul lunii martie am dezvoltat COVID-19. De aproape șapte săptămâni am trecut printr-un roller-coaster de sănătate precară, emoții extreme și epuizare completă. Deși nu am fost internat în spital, boala a fost înspăimântătoare și îndelungată. Boala curge și se retrage, dar niciodată nu dispare. Profesioniștii din sănătate, angajatorii, partenerii și pacienții cu COVID-19 trebuie să știe că această boală poate dura săptămâni și coada lungă nu este un «sindrom de oboseală postvirală» – este boala în sine. Oamenii care au o boală mai îndelungată au nevoie de ajutor pentru a înțelege și a face față simptomelor bizare și cursului lor imprevizibil”, a scris prof. Garner, într-un editorial pentru BMJ.
COVID-19 nu este singura cauză de oboseală cronică. Oboseala prelungită este bine recunoscută după alte infecții virale, cum ar fi virusul Epstein-Barr, care provoacă mononucleoză infecțioasă (cunoscută și sub denumirea de febră glandulară). Oboseala postvirală a fost, de asemenea, observată la un sfert dintre cei infectați cu virusul original SARS în Hong Kong în 2003.
De ce apare oboseala post-COVID?
Deși știm că oboseala de durată poate apărea în urma unor infecții virale, o perspectivă detaliată a mecanismelor cauză-efect lipsește în cea mai mare parte.
O infecție virală continuă în plămâni, creier, grăsime sau alte țesuturi poate fi un posibil mecanism. Un răspuns imunitar prelungit și necorespunzător după ce infecția a fost curățată ar putea fi altă explicație.
Cu toate acestea, un studiu publicat anterior ar putea fi relevant în acest caz. Când un produs chimic numit interferon-alfa a fost administrat oamenilor ca tratament pentru hepatita C, mulți au dezvoltat simptome de boală asemănătoare gripei, iar la câțiva a apărut oboseala postvirală.
Cercetătorii au studiat acest “răspuns artificial la infecții” ca model de oboseală cronică. Ei au descoperit că nivelurile de bază a două molecule din organism care promovează inflamația – interleukina-6 și interleukina-10 – au prezis dezvoltarea ulterioară a oboselii cronice.
Aceste molecule proinflamatorii sunt văzute și în instanțe de “furtuna de citokine” a pacienților grav bolnavi de COVID-19 – o suprareacție a sistemului imunitar care poate ataca și celule sănătoase și este asociată cu leziuni ale organelor interne. Acest lucru sugerează că ar putea exista un tipar de activare a sistemului imunitar în timpul infecției virale care este relevant pentru simptomele în curs. Rolul pe care îl joacă interleukina-6 în simptomele de oboseală cronică ar putea fi important.
În viitor, cercetătorii vor să definească precis “sindromul post-COVID” prin analiza biomarkerilor din sânge care ar putea să arate cum sistemul imunitar contribuie la simptomele de lungă durată.
Între timp, cercetătorii îndeamnă pacienții cu COVID să evite activitatea fizică dacă se simt în continuare foarte obosiți, deși simptomele principale au dispărut. Chiar și eforturile minore, fie ele fizice sau psihice, trebuie urmate de o perioadă de repaus.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.