ComenteazăDacă ai făcut un test de laborator pentru COVID-19 şi acesta a ieşit pozitiv, atunci trebuie să ajungi, cu o ambulanţă, la un spital de boli infecţioase, pentru evaluare.
În urma acestei evaluări, un specialist în boli infecţioase decide dacă poţi fi tratat în continuare la domiciliu sau cazul necesită internarea.
Zi de zi, zeci de oameni din Capitală, COVID-pozitivi, dar cu forme mai uşoare ale bolii, necesită un astfel de transport.
Nu mai reușesc să facă față ca să ducă fiecare bolnav pe rând la spital
Suprasolicitate, serviciile de ambulanţă şi SMURD compactează aceste transporturi, ca să economisească timp.
Astfel că se fac trasee din care, de pe drumul către spital, sunt culeşi, unul câte unul, alţi pacienţi. Practic, ca într-un microbuz din punctul A în punctul B, care opreşte în fiecare stație şi se umple apoi până la refuz.
Şi, cu toate că fiecare dintre ei are un test pozitiv:
- Există posibilitatea ca unul dintre aceste teste să fie fals-pozitive.
- Apropierea de alţi bolnavi COVID-19 creşte riscul unei mari încărcături virale pentru fiecare din pacienţi.
În autospecială, toţi pacienţii poartă mască, a povestit pentru Libertatea un pacient transport luni, 12 octombrie la unul din spitalele de boli infecţioase din Bucureşti.
Oricum, altă variantă de transport nu există, explică autorităţile. Serviciul de ambulanţă este deja supraîncărcat.
Alis Grasu, managerul Ambulanţei Bucureşti: “Nu avem ambulanţe dedicate COVID-19”
Libertatea: Bună ziua, doamna Grasu. Este adevărat că pacienţii cu teste de laborator pozitive, care trebuie duşi la spital pentru alte investigaţii, sunt transportaţi câte 7-8?
Alis Grasu: Da, pentru că toţi sunt pozitivi. Absolut toţi sunt pozitivi. Nu sunt alţii de alt fel. Şi ca să putem face faţă unui număr atât de mare de pacienţi, da, într-adevăr şi noi, şi SMURD-ul folosim şi maşinile cu mai mulţi pacienţi.
– Şi dacă sunt printre ei şi fals-pozitivi?
– Dar nu pot fi fals-pozitivi. Pentru că noi nu putem pleca de la premisa asta. Dacă am pleca de la premisa că sunt fals-pozitivi, nu i-am mai duce la evaluare.
– Iar dacă va creşte numărul de cazuri, această variantă a transportului la comun, va fi şi mai des folosită?
– Oricum sunt foarte multe cazuri în Bucureşti. Şi se fac eforturi foarte mari ca să putem face aceste transporturi şi să ajutăm toţi pacienţii, ca să transportăm pacienţii pozitivi asimptomatici sau cu semne minore, la spital, pentru evaluare. Ei nu pot pleca cu mijloace proprii la spital, că riscurile ar fi mult mai mari. În afară de ambulanţă şi de SMURD, nu există altceva care să îi transporte. Echipajele poartă echipamente de protecţie şi luăm toate măsurile să nu infectăm alte persoane.
Luăm măsuri foarte severe şi foarte riguroase de dezinfecţie a ambulanţei ulterior. Pentru că aceste ambulanţe nu sunt dedicate pacienţilor COVID. Ele, la un moment dat, transportă pacienţii diagnosticaţi cu COVID, după care nebulizează, dezinfectează ambulanţa, iar ambulanţierii îşi schimbă ţinutele, se dezinfectează şi ei, şi merg şi la cazuri obişnuite. Nu avem cum să oferim echipaje dedicate.
– S-a luat în calcul şi să fie implicate ambulanţele private în aceste transporturi?
– Ambulanţele private nu au dorit, pentru că ele nu au echipamente de protecţie. Ne-am confruntat cu situaţii la dialize, pentru care ambulanţele private aveau contracte – o parte din ele nu au mai fost făcute de ambulanţele private, când s-a pus problema de pacientul dializat pozitiv. Şi în unele situaţii s-a apelat la noi.
Orice serviciu de ambulanţă, că e public sau privat, ar fi binevenit din punctul meu de vedere. Noi nu suntem reticenţi la a-i implica şi pe ei, pentru pacientul care nu necesită asistenţă medicală de urgenţă, ci trebuie doar transportat şi a se stabili dacă necesită internare sau nu.