ComenteazăPeste 12.700 de pacienți au sesizat Ministerului Sănătății, între 2017 și 2019, că doresc să raporteze că li s-au solicitat bani sau atenții în timpul internării. Însă, până în prezent, ministerul nu a demarat nicio acțiune ca urmare a acestor sesizări, invocând ”riscul de pierdere a anonimatului pacientului”.
Un ordin de ministru recent publicat, aflat în dezbatere publică până pe 26 august, pune în pericol mecanismul de feedback al pacientului, atrage atenția într-o recentă analiză Observatorul Român de Sănătate.
Ministerul Sănătății a publicat recent un proiect de modificare a mecanismului electronic prin care pacienții români pot evalua activitatea spitalelor publice și pot sesiza situațiile de condiționare a actului medical sau de corupție din spitale. ”Această modificare va îngreuna considerabil și va complica inutil demersurile pacienților de sesizare a actelor de corupție din spitalele publice”, cred specialiștii de la Observatorul Român de Sănătate.
Cum funcționează acum raportarea cazurilor de corupție
În prezent, după externare, pacienții pot răspunde prin web sau SMS la 10 întrebări, din care una legată de condiționarea actului medical. Dacă pacientul răspunde că i s-au cerut bani sau atenții din partea medicilor sau asistentelor, primește o nouă întrebare: “Doriți să raportați responsabilului anticorupție al Ministerului Sănătății faptul că vi s-au solicitat bani sau atenții?”.
În cazul că se răspunde „DA”, Compartimentul de integritate al Ministerului Sănătății are obligația legală de a intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, de a sesiza autorităţile abilitate.
Potrivit modificării pe care o propune Ministerul Sănătății la ordinul de ministru 1501/2016, noua întrebare este ”Doriți să sesizați faptul că vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații?”.
Dacă pacientul răspunde cu ”da”, atunci Ministerul Sănătății răspunde cu: ”Vă mulțumim! Vă rugăm să formulați plângere către autoritățile abilitate sau puteți trimite o sesizare la Ministerul Sănătății la adresa de email: presa@ms.ro.”
Cu alte cuvinte, în noua formă a ordinului, Ministerul Sănătății pasează responsabilitatea și îndeamnă pacientul să sesizeze singur autoritățile abilitate sau serviciul de presă al Ministerului Sănătății, deși sesizarea a ajuns deja la minister.
”Ministerul Sănătății dorește să complice procesul de sesizare a potențialului act de corupție prin introducerea mai multor pași birocratici inutili”, arată cei de la Observatorul Român de Sănătate.
Istoricul mecanismului de feedback al pacientului
Între 2017 și 2019, 12.773 pacienți au sesizat Ministerul Sănătății cu privire la condiționarea actului medical:
- 2.865 în 2017
- 4.145 în 2018
- 5.763 în 2019.
Însă nu este clar ce s-a întâmplat cu aceste sesizări.
Observatorul Român de Sănătate a solicitat Ministerului Sănătății informații cu privire la acțiunile inițiate ca urmare a celor 12.773 posibile cazuri de corupție semnalate de pacienți între 2017 și 2019.
Aceste sesizări „se supun”, conform răspunsului oficial oferit de Ministerul Sănătății, „principiilor anonimatului, orice altă abordare a acestei activități fiind expusă riscului de pierdere a anonimatului pacientului”
Nici justiția nu știe ce s-a întâmplat cu ele
Observatorul Român de Sănătate a transmis solicitări similare privind posibilele cazuri de corupție și, în documentul citat, rezumă astfel răspunsurile.
Direcția Generală Anticorupție din MAI: ”Nu am primit în mod direct din partea Ministerului Sănătății sesizări de această natură.”
Direcția Națională Anticorupție: ”Nu există criteriu statistic de gestionare a sesizărilor în funcție de persoanele sau instituțiile care le formulează.”
DIICOT: ”Existența unei plângeri sau denunț pe rolul organelor de urmărire penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice.”
Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție: ”Infracțiunile având ca element material acțiunea de solicitare/pretindere de bani sau atenții de către personalul medical pacienților nu sunt desfășurate statistic distinct după calitatea de „medic” sau „personal medical”.