Pact militar major împotriva Chinei. Alianța surprinzătoare între SUA, UK și Australia care a înfuriat Beijingul, dar și Parisul

SUA, Marea Britanie și Australia au anunțat un pact istoric de securitate în regiunea Asia-Pacific, văzut drept o mișcare pentru contracararea Chinei, scrie BBC.

Este cel mai important acord de securitate între aceste țări din ultimele decenii și presupune, printre altele, cooperare în domeniul Inteligenței Artificiale și al tehnologiei cuantice. Mai important, în cadrul acestui pact, Australia va construi submarine cu propulsie nucleară pentru prima dată, folosind tehnologia oferită de SUA.

Nu au existat declarații războinice. Președintele SUA Joe Biden a spus, la un briefing virtual alături de premierul britanic Boris Johnson și de omologul australian Scott Morrison că acordul are rolul de a promova „securitatea și prosperitatea” în regiune.

Însă Ambasada Chinei la Washington a reacționat, acuzând țările implicate de „mentalitate de Război Rece și prejudecată ideologică”.

Contextul este unui complicat. În ultimii ani, democrațiile occidentale și-au exprimat, pe rând, temerile privind ambițiile militare tot mai mari ale Chinei.

Ce este mai exact Aukus?

Este probabil cel mai important acord de securitate între cele trei națiuni, de la al Doilea Război Mondial și până în prezent.

Pactul se va concentra pe capabilitățile militare, ceea ce înseamnă că va fi separat de alianța celor „Cinci Ochi”, care are scopul de împărtăși informațiile serviciilor secrete, la care participă cele trei țări, alături de Canada și Noua Zeelandă.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

În vreme ce construirea submarinelor nucleare în Australia este unul dintre scopurile majore ale acordului, Aukus implică totodată împărtășirea capabilităților cibernetice, tehnologiilor cuantice și de Inteligență Artificială.

Cu privire la submarine, Biden a insistat că acestea vor avea propulsie nucleară, dar nu vor fi și înarmate cu focoase nucleare.

„Este o oportunitate istorică pentru cele trei națiuni, care au aliați și parteneri ce gândesc la fel, de a proteja valorile comune și de a promova securitatea și prosperitatea în regiunea Indo-Pacific”, a precizat o declarație comună.

Liderii nu au făcut referire directă la China, dar au precizat că provocările de securitate în regiune „au crescut substanțial”.

„Asta chiar arată că cele trei țări fac pasul spre contracararea mișcărilor agresive ale Chinei în Indo-Pacific”, a explicat Guy Boekenstein, analist al Asia Society Australia.

Acordul a fost unul ținut la secret, iar cei mai mulți oameni au aflat de existența lui cu 24 de ore înainte de anunț, a scris Patricia A. OBrien, profesoară de studii asiatice la Georgetown University, într-o analiză pentru site-ul The Conversation.

Care este contextul

Consolidarea capabilităților militare ale Chinei și mișcările sale agresive în regiune au îngrijorat puterile rivale în ultimii ani. Beijingul a fost acuzat că a ridicat tensiunile în teritoriile disputate cu vecinii săi, din Marea Chinei de Sud.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Autoritățile chineze au investit, de asemenea, în sporirea mijloacelor militare, inclusiv în Garda de Coastă, despre care unii analiști spun că a devenit o adevărată flotă.

Statele occidentale și-au arătat temerile după investițiile chineze în construirea de infrastructură pe insulele din Pacific, în vreme ce au criticat Beijingul pentru sancțiunile comerciale impuse Australiei.

Australia, care în trecut a întreținut relații bune cu China, este cel mai mare partener comercial al acesteia. Dar relațiile s-au răcit recent, pe fondul tensiunilor politice.

New York Times scrie că în urma pactului, Australia ar putea începe să patruleze zonele Mării Chinei de Sud, un evident motiv de iritare pentru Beijing.

Apoi, simpla înarmare cu submarinele cu propulsie nucleară ar putea schimba echilibrul puterilor navale în Pacific.

„Submarinele de atac sunt un lucru important și trimit un mesaj puternic”, a explicat pentru New York Times Vipin Narang, profesor la MIT.

„Această mișcare ar fi fost greu de imaginat acum cinci ani și ar fi fost imposibilă acum zece ani. Iar asta spune o mulțime de lucruri despre comportamentul Chinei în regiune”, a adăugat acesta.

De ce submarine cu propulsie nucleară?

Aceste submarine sunt mult mai rapide și mai greu de detectat decât cele convenționale. Pot rămâne scufundate timp de luni, pot lansa rachete pe distanțe mai lungi și pot transporta mai multe trupe sau armament.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Staționarea acestor submarine în Australia este critică pentru influența SUA în regiune, spun analiștii.

Important este și faptul că SUA își împărtășește pentru prima dată în ultimii 50 de ani tehnologia de construire a acestor nave. În trecut, americanii au mai oferit această tehnologie doar Marii Britanii.

Australia va deveni astfel doar a șaptea națiune din lume care va opera submarine nucleare, după SUA, Marea Britanie, Franța, China, India și Rusia.

Furia Franței

Așa cum era de așteptat, reacția Chinei a fost una de nemulțumire. Purtătorul de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington a subliniat că țările „nu ar trebui să construiască alianțe care vizează interesele unor terțe părți”.

Mai aproape de Canberra, Noua Zeelandă a anunțat că va interzice accesul submarinelor australiene în apele sale, conform unei politici mai vechi privind prezența submarinelor nucleare.

Noua Zeelandă, deși o membră a alianței celor „Cinci Ochi”, a fost ceva mai precaută în relație cu SUA sau China. Iar șefa guvernului, Jacinda Ardern, a declarat că nu a fost invitată să participe la pact.

O reacție în mod particular furioasă a venit din partea Franței.

Unul dintre motive este cel comercial. Australia a notificat Parisul că va rupe contractul de 31 de miliarde de euro semnat cu compania franceză de stat DCNS, care ar fi trebuit să construiască pentru Canberra 12 submarine convenționale cu propulsie diesel-electrică, scrie France 24.

Asta chiar dacă autoritățile australiene cheltuiseră deja aproape două miliarde de dolari pe acest proiect, după ce francezii câștigaseră contractul, în 2016.

În iunie, Morrison îl informase deja pe președintele francez Emmanuel Macron că există semne de întrebare cu privire la capabilitățile submarinelor convenționale în regiune.

Parisul a dat însă semnale că este nemulțumit și de excluderea din alianță.

„Alegerea americană de a exclude un aliat și un partener european precum Franța dintr-un parteneriat cu Australia într-un moment în care ne confruntăm cu provocări fără precedent în regiunea Indo-Pacific arată o lipsă de coerență pe care Franța nu poate decât să o regrete”, au precizat ministrul de externe Jean-Yves Le Drian și cel al apărării Florence Parly într-o declarație comună.

„Este ca un cuțit în spate, stabilisem o relație de încredere cu Australia, iar această încredere a fost trădată”, a adăugat Le Drian într-o altă declarație, la un post de radio.

O reacție interesantă a avut și ambasadorul Franței la Washington, care a aruncat o săgeată atât spre SUA, cât și spre Marea Britanie.

Interestingly, exactly 240 years ago the French Navy defeated the British Navy in Chesapeake Bay, paving the way for the victory at Yorktown and the independence of the United States.
— Philippe Etienne (@Ph_Etienne) September 16, 2021
 

„Interesant, exact acum 240 de ani, Marina Franceză învingea Marina Britanică în Golful Chesapeake, pavând calea pentru victoria de la Yorktown și independența SUA”, a scris el pe Twitter.

Urmărește-ne pe Google News