Cercetătorii au descoperit că o creștere de un grad Celsius a temperaturii globale duce la o scădere de 12% a produsului intern brut mondial, o estimare mult mai mare decât cea din analizele anterioare. Lumea s-a încălzit deja cu peste un grad Celsius din perioada preindustrială, iar climatologii estimează că o creștere de 3 grade Celsius va avea loc până la sfârșitul acestui secol din cauza arderii continue a combustibililor fosili. Acest scenariu, potrivit noului document, care nu a fost încă supus evaluării, va avea un cost economic enorm.
O creștere a temperaturii cu 3 grade Celsius va provoca „scăderi abrupte ale producției, capitalului și consumului care vor depăși 50% până în 2100”, se arată în document. Această pierdere economică este atât de severă încât este „comparabilă cu pagubele economice cauzate de un război pe plan intern permanent”, spun cercetătorii.
„Va exista în continuare o oarecare creștere economică, dar până la sfârșitul secolului, oamenii ar putea fi cu 50% mai săraci decât ar fi fost dacă nu ar fi avut loc schimbările climatice”, a declarat Adrien Bilal, economist la Harvard, care a scris lucrarea împreună cu Diego Känzig, economist la Northwestern University.
Cred că toată lumea și-ar putea imagina ce ar face cu un venit de două ori mai mare decât este acum. Ar schimba viața oamenilor.
Adrien Bilal:
Acesta a subliniat că această comparație, cu un război, este făcută pur economic, fără a lua în calcul celelalte pierderi.
„Să fim clari, comparația cu războiul este doar în termeni de consum și PIB – toată suferința și moartea din acest război sunt chestiunile importante și nu sunt incluse în această analiză”, a spus Bilal.
„Comparația poate părea șocantă, dar în ceea ce privește PIB-ul pur există o analogie acolo. Este un gând îngrijorător.” Lucrarea plasează o estimare mult mai mare a pierderilor economice decât cercetările anterioare, calculând un cost social al carbonului, care este costul în dolari al daunelor cauzate pentru fiecare tonă suplimentară de emisii de carbon, la 1.056 de dolari/tonă. Acesta este comparabil cu o scală stabilită de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA), care estimează costul la aproximativ 190 de dolari/tonă.
Impactul va fi uniform în toată lumea
Bilal a spus că noua cercetare are o privire mai „holistică” asupra costului economic al schimbărilor climatice, analizându-l la scară globală, mai degrabă, decât ca pe o țară individuală. Această abordare, a spus el, a surprins natura interconectată a impactului valurilor de căldură, furtunilor, inundațiilor și a altor efecte care se înrăutățesc asupra climei, care dăunează recoltelor, reduc productivitatea lucrătorilor și investițiile de capital.
„Au făcut un pas înapoi și au legat impactul local cu temperaturile globale”, a spus Gernot Wagner, economist climatic la Universitatea Columbia, care nu a fost implicat în lucrare, dar spune că este semnificativă.
„Dacă rezultatele se mențin, și nu am niciun motiv să cred că nu o vor face, ele vor face o diferență masivă în estimările generale ale daunelor climatice.” Lucrarea a constatat că impactul economic al crizei climatice va fi surprinzător de uniform în întreaga lume, deși țările cu venituri mai mici încep cu un punct mai scăzut al bogăției.
Acest lucru ar trebui să stimuleze țările bogate, cum ar fi SUA, subliniază documentul, să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de încălzire a planetei în propriul interes economic.
Cu toate acestea, chiar și cu reduceri abrupte ale emisiilor, schimbările climatice vor suporta un cost economic mare, se arată în lucrare. Chiar dacă încălzirea globală a fost restrânsă la puțin mai mult de 1,5 grade Celsius până la sfârșitul secolului, un obiectiv convenit la nivel global care acum pare să nu fie de atins, pierderile din PIB sunt încă în jur de 15%.
„Acest lucru este încă substanțial”, a spus Bilal. „Economia poate continua să crească, dar mai puțin din cauza schimbărilor climatice. Va fi un fenomen cu mișcare lentă, deși impactul va fi resimțit acut atunci când va lovi.”
Temperaturile în creștere, precipitațiile abundente și vremea extremă mai frecventă și mai intensă vor cauza distrugeri de 38 de miliarde de dolari în fiecare an până la jumătatea secolului, potrivit cercetării.