Cuprins:
Ce sunt păianjenii Labirint
Păianjenul Labirint (Agelena labyrinthica) este o specie răspândită în Europa, cunoscută pentru pânzele sale complexe cu tuneluri intricate. Deși adulții sunt în general solitari și canibali, puii coabitează pașnic în aceeași pânză în primele luni de viață.
Cercetătorii au fost surprinși să constate că puii de păianjen labirint rămân toleranți unii față de alții chiar și în condiții de înfometare extremă.
„Păianjenii, chiar și când sunt înfometați, pot fi foarte toleranți față de frații lor în viață, cu semnale puternice care previn canibalismul”, au declarat autorii studiului.
Experimentul demarat în Franța referitor la canibalismul în rândul păianjenilor
Pentru a testa limitele acestei toleranțe fraterne, cercetătorii au colectat saci cu ouă de păianjen Labirint din sud-vestul Franței și i-au crescut în laborator. Unii pui au fost ținuți în grupuri de câte patru, în timp ce alții au fost izolați. Niciunul dintre păianjeni nu a fost hrănit timp de 20 de zile.
Ulterior, cercetătorii au pus câte doi pui înfometați în arene mici de plastic pentru a observa interacțiunile dintre ei. Rezultatele au arătat că puii crescuți în grup erau semnificativ mai puțin agresivi unii față de alții decât cei crescuți în izolare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3b0b5c5d5613cb226f28ddbbf12c824c.jpg)
Cercetătorii sugerează că izolarea socială reduce sensibilitatea la semnalele sociale emise de ceilalți păianjeni.
„Pe scurt, un păianjen care trăiește singur nu are niciun motiv să răspundă la semnalele emise de alți păianjeni, deoarece nu îi va mai întâlni niciodată, cu excepția perioadei de reproducere când intră în joc alte semnale, cum ar fi feromonii sexuali”, au explicat Lempereur și Jeanson.
Canibalism post-mortem
Un aspect surprinzător al studiului a fost faptul că, deși puii de păianjen nu se atacau între ei cât timp erau în viață, aceștia nu ezitau să se hrănească cu cadavrele fraților lor morți. Acest comportament i-a uimit pe cercetători din două motive.
„În primul rând, păianjenii sunt de obicei prădători ai prăzii vii, nu ai prăzii moarte”, au explicat Lempereur și Jeanson.
„În al doilea rând, și mai important, așa cum am arătat în cercetările noastre anterioare, păianjenii pot tolera frații în viață timp de săptămâni, dar vor consuma frații morți în decurs de o oră de la moartea acestora”, au mai explicat cercătătorii.
Cercetătorii speculează că păianjenii vii emit un „semnal de viață„ prin intermediul unor substanțe chimice, una dintre modalitățile prin care păianjenii comunică. Acest semnal ar putea fi responsabil pentru inhibarea comportamentului canibal între frați atât timp cât aceștia sunt în viață.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_1bb7120a430420353d6d8d2322b6811a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_7e716afda8cdcdcbe6dc3ae2a04dd9e4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_47d59f16f931c5362c322a1f24ac07e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b0da331d7cd0e0bd22cf3860cfb27c58.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_1dd0f8f11520220e079ad8a3252c1b28.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_140807ab39004eb8c49b82caff268726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_9800a64de1d7bc854be3ba815ede8df3.jpg)