ComenteazăCuprins:
- fotografii: presidency.ro
Este cea mai păzită proprietate din țară și locul unde s-au luat cele mai importante decizii pentru România. De la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza de pe 11 februarie 1866 și fuga în exil, până la întâlnirile lui Carol I cu cei mai importanți lideri mondiali sau Consiliul de Coroană din 1916, atunci când s-a discutat despre intrarea României în Primul Război Mondial.
Povestea Palatului Cotroceni începe de la domnitorul Șerban Cantacuzino
Istoria domeniului începe în 1679, când domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire pe dealul Cotroceni, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii ai Vlăsiei, precum şi grandiosul palat domnesc, edificat în spiritul baroc, specific civilizaţiei occidentale europene a acelor vremuri.
A decedat la 29 octombrie 1688, fiind înmormântat în biserica Mănăstirii Cotroceni. „Luând în considerare importanţa lui Şerban Cantacuzino pentru istoria ansamblului Cotroceni, stema sa domnească, vulturul bicefal încoronat, purtând pe piept acvila Ţării Româneşti, a reprezentat modelul pentru stema Muzeului Naţional Cotroceni”, după cum notează Muzeul Cotroceni.
Locul celor mai importante decizii istorice din România
Conform site-ului oficial al Muzeului Cotroceni, în reședința prezidențială au avut loc numeroase evenimente istorice de prim rang.
- În 1821, liderul Tudor Vladimirescu a hotărât să-şi aşeze tabăra aici, Cotrocenii devenind centrul revoluţiei.
- Revoluţia din 1848 – 1849, la sud de Carpaţi, îşi are deznodământul la Cotroceni, unde a fost citită proclamaţia Înaltei Porţi, care o condamna. După citirea documentului, au urmat arestarea şi încarcerarea la Cotroceni a numeroşi revoluţionari şi notabili ai Capitalei.
- În perioada Domnului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării României, iar în urma dotării şi modernizării palatul capătă statutul de reşedinţă oficială de nivel european.
Edificarea palatului princiar are loc între 1893 și 1895. „Ridicat de statul român şi destinat prinţului moştenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen”, după cum notează sursa citată.
În anul 1918, la Cotroceni a fost semnat, cu Puterile Centrale, tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. După Marea Unire, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri efectuate de arhitectul Grigore Cerchez.
„Prinţesa, ulterior regina Maria, a lăsat la Cotroceni o amprentă inconfundabilă, personalizare care poartă pecetea spiritului său cu înclinaţii vădit artistice”, se mai arată pe site-ul muzeului.
Din 1989, reședința oficială a președintelui României
După 1949, aici a funcționat Palatul Pionierilor. Grav afectat de cutremurul din 1977, Palatul a fost refăcut în mare parte. Tot atunci s-a ridicat şi o aripă nouă.
Palatul Cotroceni a devenit după Revoluția din 1989 reședința oficială a președintelui României și sediul Administraţiei Prezidenţiale a României.
Tot aici funcționează în prezent și Muzeul Cotroceni. „La 27 decembrie 1991, latura veche a Palatului a fost deschisă marelui public”.
„Saloanele şi apartamentele sale au o deosebită putere evocatoare, accentul fiind pus nu doar pe valoarea intrinsecă a diferitelor artefacte, ci şi pe semnificaţia lor din perspectiva raporturilor cu personalităţile care au locuit în aceste încăperi de-a lungul timpului”, se arată pe site-ul oficial.
Muzeul Național Cotroceni este deschis pentru vizitare de marți până duminică în intervalul orar 9.00 – 17.00. Un tur complet, care durează o oră și 40 de minute, costă 50 de lei, pentru studenți și pensionari prețul fiind mai mic. Pentru fotografiere se percepe o taxă suplimentară de 40 de lei, iar în curtea interioară fotografiatul este interzis.
Cine candidează pentru funcția de președinte al României la alegerile din 2024
- Elena Lasconi – USR
- George Simion – AUR
- Marcel Ciolacu – PSD
- Nicolae Ciucă – PNL
- Kelemen Hunor – UDMR
- Mircea Geoană – independent
- Ana Birchall – independent
- Alexandra Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională
- Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie
- Ludovic Orban – Forța Dreptei
- Călin Georgescu – independent
- Cristian Diaconescu – independent
- Cristian Terheș – Partidul Național Conservator Român
- Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale