Construit de arhitectul Corneliu M. Marcu pentru regina Elisabeta a Greciei, născută principesă a României, prima fiică a regelui Ferdinand I al României şi a reginei Maria, Palatul Elisabeta a ajuns reședința regelui Mihai I după ce clădirea a fost bombardată în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Atunci, regele Mihai I i-a cerut permisiunea mătușii sale, principesa Elisabeta, să-și mute curtea la palatul de pe malul lacului Herăstrau. El a locuit aici, alături de familia sa, până în anul 1947, când ultimul monarh al României a fost forțat să abdice.
În timpul comunismului, palatul a fost rezervat vizitele șefilor de stat. După 1989, pe vremea lui Ion Iliescu, Palatul Elisabeta a devenit salon de nunți cu grătare în curte.
54 de ani mai târziu, în ziua de 18 mai 2001, regele Mihai I și regina Ana s-au întors acasă, la palatul care a devenit reședința Majestăților lor pe durata vieții, hotărâre votată de Parlamentul României.
După ce regele Mihai I a murit, a fost înființată Asociația „Casa Regală”, de utilitate publică, iar viitoarea destinație a palatului a devenit incertă. Până la urmă, palatul a fost dat în folosință gratuită Casei Regale pe o perioadă de 49 de ani, hotărâre adoptată de Parlament în vremea lui Liviu Dragnea. Principesa Margareta și-a asumat „cheltuielile curente specifice chiriașului, respectiv utilitățile și reparațiile curente”.
Valoarea de inventar a Palatului Elisabeta este de aproximativ 44,4 milioane de lei, din care valoarea aferentă terenului este cea mai mare, respectiv 38,7 milioane de lei.
Citește articolul integral pe b365.ro.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 7FOTO: Hepta
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro