Pandemia COVID a dezlănțuit o serie de abuzuri și amenințări la adresa oamenilor de știință. Unii dintre ei fac un pas în spate

Krutika Kuppalli, o specialistă în boli infecțioase din SUA, abia se mutase la noul său job, la Universitatea Medicală din Carolina de Sud, în momentul în care cineva i-a telefonat acasă și a amenințat-o că o va ucide, în septembrie 2020.

Kuppalli se confrunta deja cu o serie de abuzuri online, după ce acordase mai multe interviuri în presă, cu privire la epidemia COVID. Dar telefonul a reprezentat o escaladare semnificativă. „Am devenit anxioasă, nervoasă și supărată”, spune Kuppalli, care lucrează acum în Geneva, la Organizația Mondială a Sănătății.

A chemat polițiștii, fără rezultat, iar mesajele amenințătoare, apelurile telefonice și comentariile online au continuat. Un polițist i-a sugerat să își ia o armă.

Experiența ei nu este nici pe departe unică în timpul pandemiei. Un sondaj al revistei Nature printre mai bine de 300 de oameni de știință care au dat interviuri pe tema COVID în presă – sau s-au exprimat pe această temă pe rețelele sociale – a aflat că problema este răspândită.

În jur de 15% dintre aceștia au primit amenințări cu moartea. Peste 20% au primit amenințări de natură fizică sau sexuală.

Aproape 60% au fost țintele unor atacuri la adresa credibilității, peste 40% au avut probleme psihologice sau emoționale.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Unele cazuri au fost amplu documentate. Anthony Fauci, șeful Institutului Național al SUA pentru Alergii și Boli Infecțioase, a primit pază armată, după ce el și familia sa au primit amenințări cu moartea.

Principalul consilier medical al guvernului britanic Chris Whitty a fost îmbrâncit pe stradă. Virusologul belgian Marc Van Ranst a fost transportat într-o casă păzită, după ce un lunetist militar a anunțat că l-a luat în vizor.

Iar virusologul german Christian Drosten a primit un pachet cu o fiolă de lichid etichetată „pozitiv” și un bilet cu îndemnul de abea acesl lichid.

Unii oameni de știință nu mai vor să se expună public

Exemplele sunt extreme. Dar sondajul Nature arată că mai bine de două treimi dintre cercetători au confirmat experiențe negative ca rezultat al aparițiilor media sau al comentariilor de pe rețelele sociale.

Unii experți spun că angajatorii lor au primit plângeri despre ei sau că adresele lor au fost dezvăluite online. Șase oameni de știință au spus că au fost atacați fizic.

Oamenii de știință au mai fost țintele unor campanii coordonate împotriva lor, dar chiar și experții care erau personalități cunoscute înainte de COVID au declarat pentru Nature că pandemia a alimentat un nou val de abuzuri.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Unii cercetători spun că au învățat să se descurce cu atacurile, acceptând faptele neplăcute ca pe un efect advers al necesității de a informa publicul. Iar 85% dintre cei chestionați spun că experiența lor cu presa a fost mai degrabă pozitivă, chiar dacă au fost hărțuiți după.

Dar sondajul Nature sugerează că aceste abuzuri ar putea avea un efect asupra comunicării științifice. Acei cercetători care au raportat o frecvență mai mare a abuzurilor suferite, spun că experiențele le-au redus dorința de a mai vorbi cu presa în viitor.

Lucrul acesta este îngrijorător, în timpul unei pandemii care a fost acompaniată de dezinformări și infomări greșite, spune Fiona Fox, de la Science Media Centre din Marea Britanie.

„Este o mare pierdere dacă un om de știință care discuta cu presa, împărtășind expertiza, este scos dintr-o dezbatere într-un moment în care avem nevoie de ei atât de mult”, explică ea.

Sondajul a fost realizat după un demers inițial făcut de Science Media Centre din Australia, care a chestionat 50 de oameni de știință și a aflat că aproape o treime au primit amenințări cu moartea sau cu violența fizică sau sexuală.

Nature a adaptat acest chestionar, care a fost trimis experților din Marea Britanie, Canada, Taiwan, Noua Zeelandă, Germania, SUA și Brazilia. În cele din urmă, oamenii care au răspuns nu reprezintă un eșantion reprezentativ pentru tot corpul oamenilor de știință care s-au exprimat public pe tema COVID, dar concluziile sondajului sugerează magnitudinea problemei.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

Vaccinurile și Ivermectina

Într-o oarecare măsură, abuzurile la adresa oamenilor de știință reflectă statutul lor tot mai proeminent de figuri publice, spune experții. „Cu cât ești mai proeminent, cu atât primești mai multe abuzuri”, explică istoricul Heidi Tworek, de la Universitatea British Columbia din Vancouver, Canada, care studiază situația.

Cele mai multe departamente de sănătate publică din SUA au primit la rândul lor abuzuri, direcționate către angajați și oficiali, spune Beth Resnick, un cercetător în sănătate publică la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health din Baltimore, care a analizat situația de la 580 de astfel de departamente, pentru un studiu care nu a fost încă publicat.

Iar astfel de atacuri ar putea avea legătură nu numai cu tema științifică abordată, ci și cu persoana care vorbește. „Dacă ești femeie sau persoană de culoare dintr-un grup marginalizat, abuzul va include probabil și caracteristicile sale personale”, spune Tworek. Kuppali, o femeie de culoare, spune într-adevăr că s-a lovit de acest lucru. Cei care o hărțuiau i-au spus să „plece înapoi de unde a venit”.

Unele aspecte ale pandemiei au devenit așa de politizate încât este greu să le menționezi fără să atragi abuzuri.

Epidemiologul Gideon Meyerowitz-Katz, de la Universitatea Wollongong din Australia spune că există două teme majore care strânesc pasiuni: vaccinurile și medicamentul antiparazitic Ivermectina, promovat de unii ca tratament eficient COVID, fără dovezi științifice.

El consideră surprinzătoare în special furia generată de dezbaterea privind Ivermectina: „Cred că am primit mai multe amenințări cu moartea din cauza Ivermectinei. Sunt anonimi care îmi trimit mesaje spunându-mi «Sper că o să mori» sau «Dacă aș fi lângă tine, te-aș împușca»”.

Andrew Hill, farmacolog la Universitatea Liverpool, a publicat o meta-analiză care sugera că Ivermectina arată totuși niște beneficii, dar a retras-o, după ce unul dintre studiile pe care se baza a fost la rândul lui retras din cauza unor îngrijotări privind datele culese.

După aceea, Hill a fost bombardat cu imagini cu oameni spânzurați și sicrie, hărțuitorii lui spunându-i că va fi ținta unor procese ca la Nuremberg și că el și copiii lui vor arde în iad. Omul și-a închis între timp contul de Twitter.

În Brazilia, microbioloaga Natalia Pasternak a observat și ea cum atacurile online la adresa ei au crescut atunci când a vorbit despre tratamentele fără baze științifice promovate de guvernul brazilian, cum ar fi Ivermectina sau Hidroxiclorochina. Ea a și fost dată în judecată de un grup de susținători ai președintelui Jair Bolsonaro.

Un alt subiect care a atras în mod constant atacuri a fost cel privind originile virusului SARS-CoV-2.

Urmărește-ne pe Google News