ComenteazăUn nou studiu sugerează acum că aceste fenomene au dus la îmbătrânirea creierului unor adolescenți mult mai repede decât ar fi trebuit în mod normal – în medie, cu 4,2 ani mai repede la fete și cu 1,4 ani mai repede la băieți, conform studiului publicat luni în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Fiind primul care aduce detalii cu privire la diferențele de îmbătrânire în funcție de sex, studiul se adaugă cunoștințelor existente furnizate de două studii anterioare privind pandemia COVID-19 și îmbătrânirea accelerată a creierului în rândul adolescenților.
„Descoperirile sunt un semnal de alarmă important cu privire la fragilitatea creierului adolescenților. Adolescenții au nevoie de sprijinul nostru acum mai mult ca niciodată”, a declarat autorul principal al studiului, doctor Patricia K. Kuhl, Bezos Family Foundation Endowed Chair in Early Childhood Learning și codirector al Institutului pentru învățare și științele creierului de la Universitatea din Washington din Seattle.
O dezvoltare socio-emoțională semnificativă are loc în timpul adolescenței, împreună cu modificări substanțiale ale structurii și funcției creierului. Grosimea cortexului cerebral atinge în mod natural vârful în timpul copilăriei, scade constant pe parcursul adolescenței și continuă să scadă de-a lungul vieții, au scris autorii.
Cercetătorii au dorit inițial să urmărească în timp dezvoltarea obișnuită a creierului adolescenților, începând cu RMN-urile pe care autorii le-au efectuat pe creierul participanților în 2018. Ei au planificat, apoi o altă scanare în 2020.
Pandemia a întârziat al doilea RMN cu trei până la patru ani, când cei 130 de participanți din statul Washington aveau vârste cuprinse între 12 și 20 de ani. Autorii au exclus adolescenții care au fost diagnosticați cu o tulburare de dezvoltare sau psihiatrică sau care luau medicamente psihotrope.
Echipa a folosit datele RMN pre-pandemie pentru a crea un „model normativ” al modului în care 68 de regiuni ale creierului s-ar dezvolta probabil în timpul adolescenței tipice, cu care ar putea compara datele RMN post-pandemie și să vadă dacă au deviat de la așteptări.
Acest model normativ este analog cu diagramele de creștere normative utilizate în cabinetele de pediatrie pentru a urmări înălțimea și greutatea copiilor mici, au spus autorii.
De asemenea, a fost folosit de alți cercetători pentru a studia efectele circumstanțelor sau condițiilor precum dezavantajul socioeconomic, autismul, depresia, tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție sau stresul traumatic.
Subțiere corticală accelerată la adolescenți
Studiul a evidențiat o subțiere corticală accelerată în creierele adolescenților în perioada post-pandemică – apărută în 30 de regiuni ale creierului din ambele emisfere și din toți lobii în cazul fetelor și în doar două regiuni în cazul băieților.
Prevalența subțierii s-a ridicat la 43% și 6% din regiunile cerebrale studiate pentru fete și, respectiv, băieți.
Autorii nu au avut date despre locurile de muncă ale familiilor participanților, securitatea financiară sau alimentară sau despre exercițiile, somnul sau dieta alimentară a participanților. De asemenea, nu se știe dacă participanții care ar fi avut COVID-19 ar fi putut contribui la aceste descoperiri.
Regiunile cu cea mai mare accelerare a subțierii cortexului în rândul fetelor a fost legată de funcțiile cognitive sociale, cum ar fi recunoașterea și procesarea fețelor și expresiilor, procesarea experiențelor sociale și emoționale, capacitatea de a avea empatie și compasiune și înțelegerea limbajului.
Regiunile afectate în creierul băieților sunt implicate în procesarea obiectelor din câmpul vizual, precum și a fețelor.
Ipoteza accelerării stresului
Pe baza cercetărilor anterioare, autorii cred că rezultatele se pot datora unui fenomen cunoscut sub numele de „ipoteza accelerării stresului”.
Această ipoteză presupune că, într-un mediu cu un nivel ridicat de stres, dezvoltarea se poate îndrepta spre maturizarea mai repede pentru a proteja circuitele emoționale ale creierului și regiunile implicate în învățare și memorie – reducând astfel efectele negative asupra dezvoltării structurale.
De asemenea, au fost raportate legături între nivelurile de cortizol din salivă și grosimea corticală din lobul frontal în rândul adulților umani.
Diferențele de sex s-ar putea datora efectelor variate ale factorilor de stres asupra băieților față de fete, în funcție de ceea ce este important pentru fiecare, au transmis autorii.
„Un alt factor pe care cercetătorii nu îl cunosc încă este dacă aceste efecte asupra creierului sunt permanente. Creierul nu se reface și stratul cortexului nu devine mai gros, știm asta, dar dacă adolescenții arată recuperare după ce pandemia s-a terminat și normalitatea socială a revenit complet, ar trebui ca stratul cortexului din creierul lor să se subțieze mai lent”, a spus Particia Kuhl.
„Dacă ar exista o astfel de manifestare, am putea spune că are loc o recuperare a creierului adolescenților. Acesta este un studiu pe care îl putem realiza în viitor”, a adăugat Patricia Kuhl.
„Este esențial să se asigure că tinerii sunt sprijiniți în ceea ce privește sănătatea lor mintală”, a precizat Ian Gotlib, autorul unui studiu din 2022 pe acest subiect și director al Laboratorului de Neurodezvoltare și Psihopatologie de la Universitatea Stanford.
La rândul său, Max Wiznitzer, profesor de pediatrie și neurologie la Case Western Reserve University School of Medicine a transmis: „Încurajați timpul de calitate în persoană, limitați utilizarea social media și urmăriți schimbările comportamentale care reflectă o schimbare în sănătatea mintală sau starea de spirit, astfel încât să puteți interveni cât mai devreme posibil”.
Este important să recunoaștem că, deși „pandemia s-a încheiat în mare parte”, efectele sale rămân, a spus Gotlib
„O revenire totală la normal poate să nu aibă loc niciodată. Toate acestea ne reamintesc de fragilitatea umană și de importanța investițiilor în știința prevenirii și pregătirii pentru următoarea (inevitabilă) pandemie”, a conchis Patricia Kuhl.
FOTO: Hepta